Ce va face statul român pentru cei peste 23.000 de deținuți și arestați; Calendarul îmbunătățirilor din sistemul carceral

Totul a pornit de la o decizie pilot a CEDO dată în urma analizării cazurilor a patru români deținuți în România în perioada 2012 și 2013 care s-au plâns de încălcarea articolului 3 din Convenție, cu privire la condițiile de detenție din diferite unități penitenciare sau centre de reținere și arestare preventivă ale poliției.

Aceștia au arătat în acțiunile lor că în Centrul de reținere și arestare preventivă Baia Mare și penitenciarele Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Pelendava, Rahova, Tulcea, Iași și Vaslui celulele erau suprapopulate, de insuficiența instalațiilor sanitare și lipsa igienei, calitatea proastă a hranei, vechimea materialelor primite, precum și de prezența șobolanilor și a insectelor în celule.

Ministrul Tudorel Toader a avut recent o întâlnire cu președintele CEDO Guido Raimondi, unde i-a prezentat măsurile luate de România privind condițiile din penitenciare.

Potrivit clendarului MJ aprobat de Guvern măsurile pentru îmbunătățirea condițiilor din pentienciare vor avea loc pe două paliere.

Un palier vizează măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea și să se îmbunătățească condițiile materiale de detenție iar celălalt măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv si a recursului compensatoriu specific, se arată în calendarul de măsuri aprobat de Executiv.

Recomandări

Eroarea banală care a determinat CCR să pună pe pauză alegerile prezidențiale: voturi numărate corect, dar trecute din greșeală altui candidat

Ce s-a făcut

Prin Hotărârea de Guvern nr. 626/2017 a fost aprobată achiziția unui studiu de fezabilitate, destinat construirii unui penitenciar cu o capacitate de 1000 de locuri, respectiv P47-Berceni iar în prezent, este în curs de desfășurare procedura de achiziție a Contractului de servicii de proiectare pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru acest nou penitenciar.

O altă măsură administrativă a României după decizia pilot a CEDO este memorandumul cu tema Decizie privind oportunitatea finanțării infrastructurii fizice a sistemului penitenciar român, printr-un proiect finanțat din fonduri externe rambursabile, prin care se propune conceptul de proiect național – Investiții în infrastructura penitenciarelor, adoptat de Guvernul României la data de 05 Decembrie 2017. 27.

În calendar este amintită și Hotărârea de Guvern nr. 791/2017, prin care s-a aprobat trecerea imobilelor denumite 1242 și 5075, identificate cu numerele MFP 107051 și MFP 106972, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Apărării Naționale (MAPN) în administrarea Ministerului Justiției, pentru ANP, în scopul transformării în penitenciar, cu o capacitate de 900 de locuri.

Ministerul mai notează în Calendar că a fost încheiată procedura de preluare a acestor imobile de la MApN, urmând a fi derulate, în funcție de momentul contractării împrumutului conform Memorandumului menționat, etapele de proiectare și lucrări de execuție.

Recomandări

Caz incredibil într-un spital din România. Un pacient a incendiat o bolnavă imobilizată la pat, iar asistentele au aruncat o oală de apă, ca să stingă focul

MJ mai arată că în proiectul de buget pe anul 2018 au fost alocate fonduri pentru demararea lucrărilor de investiții în vederea creării a 5.110 noi locuri de detenție, în perioada 2019-2023.

Calendarul se referă și la măsuri cu caracter permanent necesare menținerii standardelor de cazare, reprezentate de lucrările de reparații curente și întreținere care se realizează anual la nivelul sistemului penitenciar se urmărește menținerea condițiilor de detenție conform standardelor, atât la nivelul camerelor de cazare, cât și la nivelul spațiilor auxiliare, precum holurile secțiilor, cluburi, săli de mese, cabinete medicale, săli de clasă, spații educative sau alte asemenea spații.

Pe linie legislativă este amintită în Calendar și eliberarea a peste 3000 de deținuți ca urmare a instituirii mecanismului compensatoriu pentru deținuți.

În perioada 19.10-30.12.2017, din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au fost puse în libertate, la expirarea pedepsei în termen, un număr de 912 de persoane private de libertate ca urmare a aplicării dispoziţiilor Legii nr. 169/2017.De asemenea, un număr de 2718 de persoane private de libertate au fost puse în libertate condiţionat, conform hotărârilor instanţelor de judecată, ca urmare a aplicării dispoziţiilor Legii nr. 169/2017, se arată în documentul citat.

Recomandări

Ce s-a ales de dosarul fraților Tate, acuzați că racolau tinere pe TikTok pentru a le exploata pe OnlyFans

Ce se va face

Ministerul arată că planul statului român este de a crea în perioada 2018-2024 peste opt mii de locuri noi de cazare și de îmbunătățire a altor peste 1.300 de locuri deja existente, banii pentru producerea acestor locuri de detenție provenind din trei surse.

Prin Mecanismul Financiar Norvegian vor fi create 1.400 de locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300,00 de euro și o sută de locuri de cazare modernizate, în valoare estimată de 940.000,00 de euro.

Din bugetul de stat se vor construi 4.795 de locuri noi de cazare şi vor fi modernizate 1.251 de locuri de cazare în valoare estimată de 75.297.550,00 de euro.

În bugetul de stat pentru anul 2018, se arată în calendar au fost deja alocate fonduri pentru demararea lucrărilor de investiții în vederea creării a 5.110 de locuri, în perioada 2019-2023.

A treia sursă de finanțare Împrumut va fi de la o Instituție Financiară Internațională, conform proiectului aprobat de către Guvernul României, în 5 Decembrie 2017, prin Memorandumul cu tema Decizie privind oportunitatea finanțării infrastructurii fizice a sistemului penitenciar român, printr-un proiect finanțat din fonduri externe rambursabile, prin care se propune conceptul de proiect național – Investiții în infrastructura penitenciarelor.

Astfel se intenționează crearea a 1.900 locuri noi de cazare prin construirea și înființarea a două noi penitenciare, respectiv penitenciarele Berceni și Unguriu.

Calendarul de măsuri 2018 -2024 pentru soluționarea supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, pronunțată de CEDO la 25 aprilie 2017 se află postat integral pe pagina Ministerului Justiției la adresa https://www.just.ro/wp-content/uploads/2018/01/calendar-masuri.pdf.

Deținuții României

În 8 ianuarie 2017, la nivelul sistemului penitenciar se aflau custodiate 23.491 de persoane private de libertate, iar capacitatea de cazare raportată la un spațiu de 4 m2 pentru fiecare deținut este de 18.790, fără a lua în calcul spațiile penitenciarelor spital, indicele mediu de ocupare fiind de 121,54%.

Ca urmare a pronunțării hotărârii în cauza semi-pilot Iacov Stanciu împotriva României s-au dispus o serie de controale.

Astfel, în urma controalelor Direcției Inspecție Penitenciară din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (DIP-ANP), în perioada 2012-2017 s-a constatat prezența suprapopulării și/sau condiții deteriorate de detenție în penitenciarele Bistrița, Botoșani, C.E. Buziaș, Mărgineni, Giurgiu, Spital Rahova, Timișoara, Vaslui, PMT Craiova, Craiova, C.R. Tg. Ocna, Gherla, Târgșor, Tulcea, Slobozia, Spital Tg. Ocna, Tg. Mureș, Penitenciarul Jilava, CD Tichilești, Aiud, Giurgiu, Oradea, DT Severin, Codlea, Poarta Albă, Baia Mare, Craiova, Găești, Satu Mare și TG. Jiu.

Urmărește-ne pe Google News