Conspirațiile din jurul lui Putin. Criticii președintelui rus care și-au găsit sfârșitul în mod suspect

Vladimir Putin candidează pentru un nou mandat de președinte, în cadrul alegerilor prezidențiale din Rusia, care se desfășoară pe 18 martie. În fiecare zi, până la deschiderea urnelor, Libertatea.ro vă prezintă un material despre viața și ascensiunea la putere a liderului de la Kremlin, precum și detalii despre acest scrutin.

Nu toți cei care l-au criticat pe Vladimir Putin au murit în condiții violente sau suspecte, dar mulți dintre ei și-au găsit astfel sfârșitul. De aici și conspirațiile din jurul lui Putin și declarațiile unor analiști care spun că practica uciderii dușmanilor a devenit tot mai frecventă. „Am o impresie – sper că este doar o impresie – că practica de ucidere a oponenților politici a început să se răspândească în Rusia”, a declarat Ghenadie Gudkov, un fost parlamentar și ofițer în serviciile de informații, pentru Times Moscow.

Serghei Skripal, otrăvirea care a dus la un conflict internațional – 4 martie 2018

Cel mai cunoscut caz de acest fel este și cel mai recent. În plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din Rusia, un fost spion rus, Serghei Skripal, în vârstă de 66 de ani, și fiica sa Iulia, de 33 de ani, au fost găsiți inconștienți pe o bancă dintr-un centru comercial din Salisbury. Analizele au arătat că cei doi au fost țintele unui atac cu un agent neurotoxic din familia Novichok, arme chimice dezvoltate de armata rusă.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Pusă în contextul altor atacuri motivate politic, tentativa de asasinare a lui Skripal nu pare să aibă sens, iar Moscova se folosește de acest lucru spunând că nu avea niciun motiv să ucidă un fost spion rus care din 2010 și până în prezent a dus o viață retrasă într-un orășel britanic.

Dar analiștii britanici pun problema altfel. Unele informații spun că fostul ofițer al serviciului de informații militare al Rusiei, GRU, a deconspirat identitatea a 300 de agenți ruși pentru MI6. În cadrul procesului său, Serviciul Federal de Securitate (FSB, succesorul KGB-ului) l-a comparat pe Skripal cu Oleg Penkovsky, care a fost executat în 1963, și care este considerat unul dintre cei mai buni agenți dublii pe care i-a avut occidentul în Rusia.

După eliberarea sa în 2010, în cel mai mare schimb de spioni de la sfârșitul războiului rece, Skripal a știut foarte bine cum era văzut de către foștii săi colegi și de aceea a decis ”să se dea la fund”. Mai mult, agenții FSB iubesc motto-ul Smersh, cel care conducea biroul de contra-informații a lui: „Moarte spionilor”, iar faptul că Skripal provenea din GRU (n.r. considerat rivalul FSB în Rusia) a înrăutățit mai mult lucruruile.

Având în vedere că mulți dintre agenții FSB sunt ultra-naționaliști, asasinarea unui trădător cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din această săptămână ar fi fost un cadou frumos pentru cea mai celebră persoană ridicată din mijlocul lor, președintele Vladimir Putin, explică un analist pentru The Guardian.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Indiferent care ar fi teoria invocată pentru tentativa de asasinat, cert este că Marea Britanie consideră Rusia vinovată pentru utilizarea unui gaz neurotoxic pe teritoriul ei, primul caz de acest gen de după al doilea război mondial. În acest context, ministrul de Externe Boris Johnson a declarat că Vladimir Putin a dat ”cel mai probabil” ordin pentru acest atac.

Cazul Skripal a dus la un adevărat conflict internațional între Marea Britanie și Rusia, după ce Theresa May a cerut explicații Moscovei cu privire la modul în care a fost posibil ca o persoană să fi fost atacată cu Novichok pe teriroiul britanic, iar rușii au refuzat să dea un răspuns oficial până la termenul impus de Downing Street.

Marea Britanie a luat, astfel, decizia de a expulza 23 de diplomați ruși de pe teriroiul Regatului Unit, iar Moscova a replicat că va recurge la același gest în semn de protest. Mai mult, Aliații Marii Britanii, Germania, Franța și Statele Unite, au emis un comunicat comun prin care critică Rusia pe care o consideră principalul vinovat pentru otrăvirea lui Skripal și pentru expunerea civililor la o substanță neurotoxică.

Nikolai Glușkov încă o victimă în campania electorală – 12 martie 2018

La o săptămână după ce Skripal și fiica sa au fost otrăviți cu agent neurotoxic, Nikolai Glușkov, un rus care a cerut azil politic în Marea Britanie, a fost găsit fără suflare în casa sa din sudul Londrei.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

La primă vedere moartea sa pare să fi fost o sinucidere, el fiind găsit spânzurat. Având în vedere că decesul său a survenit destul de rapid după cazul Skripal, autoritățile londoneze l-au tratat cu mai multă atenție și au deschis o anchetă pentru o posibilă crimă. Presa britanică citează surse din cadrul Scotland Yard, care spun că este posibil ca Glușkov să fi fost sufocat și apoi să-i fi fost înscenată sinuciderea.

Vineri, Poliția Metropolitană a anunțat că a deschis o anchetă privind o posibilă crimă în cazul lui Glushkov, a cărui trup a fost găsit în locuința sa din sudul Londrei pe 12 martie. Totuși, comandamentul de luptă împotriva terorismului va continua să se ocupe de anchetă date fiind conexiunile pe care le-a avut acesta.

Nikolai Glușkov este fostul director adjunct al companiei aeriene ruse Aeroflot și a fost condamnat în 1999 la cinci ani de închisoare pentru spălare de bani și fraudă. După ce a primit o nouă pedeapsă în pentru fraudă în 2006, a fugit în Marea Britanie unde a cerut azil politic și a devenit un critic acerb al președintelui rus Vladimir Putin.

Glushkov a fost prieten apropiat al omului de afaceri rus Boris Berezovski, care a fugit în Marea Britanie în 1999, și a fost găsit spânzurat în baia casei sale din Berkshire în 2013

Denis Voronenkov, parlamentarul ucis în Ucraina – martie 2017

Denis Voronenkov, un fost parlamentar rus, critic declarat al lui Vladimir Putin, a fost împușcat în fața unui hotel din Kiev. Președintele Ucrainei a catalogat incidentul drept un “act de terorism la nivel statal”, sponsorizat de către Moscova.

Voronenkov a fost un politician rus care a fost membru al Dumei de Stat din 2011 până în 2016. A fost membru al Partidului Unității din 2000 până în 2003 și al Partidului Comunist din Federația Rusă din 2011 până în 2016. El a fugit în octombrie 2016 împreună cu soţia şi copilul său din Rusia.

Fostul parlamentar a primit cetăţenie ucraineană şi a devenit un critic vehement al puterii de la Kremlin. De asemenea, acesta i-a ajutat pe anchetatorii ucraineni să construiască un dosar de trădare împotriva fostului preşedinte Viktor Ianukovici. El considera că este în siguranță în Kiev, însă a fost ucis la ieșirea dintr-un hotel.

”Vorbim de un act de terorism la nivel statal din partea Rusiei, după ce el a fost forţat să-şi părăsească ţara fără niciun motiv. Voronenkov a fost unul dintre martorii principali ai agresiunii ruse împotriva Ucrainei şi avea informaţii despre rolul jucat de Ianukovici în desfăşurarea de trupe ruse în Ucraina”, a declarat Poroşenko.

Atacatorul fostului parlamentar a murit și el la scurt timp, fiind împuşcat de bodyguardul fostului parlamentar.

Procuratura ucraineană a luat în calcul două motive care ar fi putut sta în spatele crimei: Voronenkov a fost ucis pentru a fi oprit să depună mărturie în cazul presupusei trădării a lui Ianukovici, fie pentru informațiile pe care le avea în legătură cu operațiunile de contrabandă ale FSB, coordonate de Vladimir Putin.

Boris Nemțov, principalul critic al lui Putin asasinat în Moscova – 27 februarie 2015

Înainte să fie asasinat pe un pod, în apropiere de Kremlin, în 2015, Nemţov era unul dintre cei mai determinați şi carismatici opozanţi ai lui Putin. El a fost o figură emblematică a demonstraţiilor în masă anti-Kremlin.

În anii 1990, Nemțov a fost o vedetă politică a „tinerilor reformatori” ai Rusiei post-sovietice. El a devenit vicepremier și a fost pentru puțin timp văzut ca posibil viitor președinte, dar Putin a fost succesorul fostului președinte Boris Elțîn în 2000. Nemțov a susținut public alegerea, dar a devenit din ce în ce mai critic la adresa lui Putin pentru ca în cele din urmă să fie împins la marginea vieții politice rusești.

După alegerile parlamentare din 2011, Nemțov a condus mitinguri stradale masive în semn de protest față de rezultate și a criticat public corupția din țară. A fost arestat de mai multe ori, însă eliberat de fiecare dată, Kremlinul cedând în fața mitingurilor organizate de opoziție.

Pe 27 februarie 2015, la doar câteva ore după ce a chemat lumea să se alăture unui marș împotriva implicării militare a Rusiei în Ucraina Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani a fost împuşcat mortal în timp ce se plimba pe un pod din apropierea Kremlinului cu prietena sa, fotomodelul ucrainean Anna Duriţkaia.

Putin a preluat „personal controlul” anchetei privind uciderea lui Nemțov, iar doi ani mai târziu, o instanță rusă i-a găsit vinovați pe cinici asasini plătiți de asasinarea acestuia. Zaur Dadayev, comandantul adjunct al unei unităţi a batalionului Sever din Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Cecene, și alți patru ceceni ar fi primit 250.000 de dolari pentru uciderea omului de afaceri.

Instanța din Moscova l-a declarat pe Zaur Dadayev  vinovat de uciderea lui Nemțov și pe ceilalți patru –  frații Anzor și Shagid Gubashev, Ramzan și Tamerlan Eskerkhanov – vinovați de complicitate la crimă. Un al șaselea suspect, Beslan Shabanov, a murit după ce a fost reținut în Cecenia. Toți cei cinci au negat acuzațiile care li se aduc.

Boris Berezovski, magnatul spânzurat în baie – 23 martie 2013

În 23 martie 2013, magnatul rus Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, a fost găsit spânzurat în baia propriei locuințe. Poliția britanică a deschis o anchetă și a stabilit că nu au existat semne ale unor substanțe chimice sau radioactive în casa acestuia.

Polițiștii au căutat arme chimice, în ideea că acest caz ar fi similar cu acela al lui Alexandru Litvinenko. Fostul agent al serviciilor secrete rusești a fost un confident al lui Berezovski și unul dintre criticii guvernului rus. ”Rezultatele autopsiei au arătat că elementele ce au cauzat moartea acestuia sunt compatibile cu spânzurarea. Nu au fost găsite urme ale unei lupte înainte de deces”, a precizat poliția britanică. Cu toate acestea, biroul medicului legist nu putea determina cauza morții

În anii 90, Berezovski a jucat un rol important în politica Rusiei. De profesie matematician, a devenit oligarh după prăbușirea Uniunii Sovietice, făcând parte din cercul de apropiați ai președintelui Boris Elțin.

La sfârșitul anilor 1990, se crede că Berezovski a fost decisiv în ascensiunea lui Putin la putere în detrimentul lui Nemțov. Dar după ce Putin a obținut primul mandat de președinte, Berezovski a înțeles că nu va putea să-și exercite influența asupra noului președinte, iar în 2001 s-a auto-exilat în Marea Britanie.

La începutul anilor 2000, Berezovski a devenit unul dintre cei mai severi critici ai regimului de la Moscova. În Rusia, el a fost condamnat la 13 ani de închisoare, iar în ultimii ani averea sa a scăzut semnificativ ajungând în 2011 la 539 de milioane de euro față de peset 1,1 miliarde cât era în 2008.

Stanislav Markelov și Anastasia Baburova, avocatul și jurnalista uciși în plină stradă –  20 ianuarie 2009

Stanislav Markelov a fost un avocat pentru drepturile omului, cunoscut pentru a reprezenta civili ceceni în cazurile privind drepturile omului în procese împotriva armatei ruse. El a reprezentat și jurnaliștii care s-au confruntat cu probleme juridice după ce au scris articole critice față de Putin, inclusiv reporterul Novaya Gazeta Anna Politkovskaya, care a fost ucisă în 2006.

Markelov a fost împușcat de un bărbat înarmat care purta mască, în fața unui tribunal de lângă Kremlin. Anastasia Baburova, o jurnalistă de la Novaya Gazeta, a fost împușcată mortal, încercând să-l ajute pe Markelov.

Autoritățile ruse au declarat că un grup neo-nazist se afla în spatele asasinatelor, iar doi membri au fost condamnați pentru decese.

Serghei Magnițky, avocatul bătut până la moarte în secția de poliție – noiembrie 2009

Avocatul Serghei Magnițky a murit în custodia poliției în noiembrie 2009, după ce a fost bătut până la moarte. El a fost arestat după ce a descoperit că o serie de polițiști se aflau în spatele unui caz masiv de fraudă pe care îl investiga în numele omului de afaceri William Browder.

În 2012, Magnițky a fost condamnat post-mortem pentru evaziune fiscală, iar Browder a făcut lobby pe lângă guvernul Statelor Unite pentru a impune sancțiuni asupra celor implicați în moartea sa. Proiectul de sancțiuni poartă numele său și de atunci a fost aplicat și în alte cazuri.

În 2017, un avocat care reprezenta familia lui Magnițky, Nikolai Gorokhov, în vârstă de 53 de ani, a fost rănit grav după ce a căzut pe scările apartamentului în care locuia.

Natalia Estemirova, ucisă și abandonată într-o pădure – 15 iulie 2009

Natalia Estemirova a fost o jurnalistă care a investigat răpiri și crime care au avut loc în Cecenia. Ea a scris adesea despre civilii care au căzut victimă forțelor militare ruse.

În 2009, Estemirova a fost răpită în afara casei ei, împușcată de mai multe ori și trupul ei a fost aruncat pe marginea unui drum, într-o pădure. Nimeni nu a fost condamnat pentru uciderea ei.

Anna Politkovskaya, jurnalista asasinată în lift – 6 octombrie 2006

Anna Politkovskaya a fost reporter rus pentru Novaya Gazeta, a cărei carte, „Rusia lui Putin”, a acuzat liderul de la Kremlin că a transformat țara într-un stat polițienesc. Ea a scris despre abuzurile din Cecenia. Ea a fost împușcată într-un lift în clădirea în care locuia.

Cinci persoane au fost condamnate pentru uciderea ei, dar judecătorul a constatat că aceștia au primit 150.000 de dolari pentru uciderea ei de către o persoană a cărei identitate nu a fost descoperită niciodată.

Putin a negat implicarea Kremlinului în uciderea lui Politkovskaya, spunând că „moartea în sine este mai dăunătoare autorităților din Rusia și Cecenia… decât activitățile ei”.

Alexander Litvinenko, spionul rus otrăvit cu poloniu-210, noiembrie 2006

Alexander Litvinenko un fost agent KGB a decedat în spital, la trei săptămâni după ce a băut o ceașcă de ceai dulce cu poloniu-210 într-un hotel din Londra. O investigație britanică a constatat că Litvinenko a fost otrăvit de agenții ruși Andrei Lugovoi și Dmitri Kovtun, care acționau la ordine care „probabil au fost aprobate de președintele Putin”. Rusia a refuzat să-i extrădeze pe cei doi, iar în 2015 Putin i-a acordat lui Lugovoi o medalie pentru „servicii aduse patriei”.

După ce a părăsit Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), Litvinenko a devenit un critic vocal al agenției, condusă de Putin, iar mai târziu a acuzat serviciul de securitate de bombardarea mai multor clădiri de apartamente din Rusia în 1999, lăsând în urmă sute de morți.

În momentul în care a fost otrăvit cu polonium-210, Litvinenko ancheta moartea jurnalistei Politkovskaya, el suspectând că aceasta a fost ordonantă de Putin.

Moartea fostului spion Aleksandr Litvinenko a fost “cel mai probabil” aprobată de președintele rus Vladimir Putin, se arată în raportul anchetei deschis de britanici și încheiat în 2016. Potrivit acestuia, se pare că între cei doi ar fi existat o dispută mai veche.

Concluziile asupra mortii prin otravire a fostului agent FSB (ex-KGB) Aleksandr Litvinenko în 2006, la Londra, publicate de un magistrat britanic, îl acuză direct pe președintele rus. “Luând în considerare toate dovezile care mi-au fost puse la dispoziție, am ajuns la concluzia că operațiunea FSB-ului pentru asasinarea lui Litvinenko a fost cel mai proabil aprobată de Patrushev și de președintele Vladimir Putin”, scrie judecătorul în raportul de 300 de pagini publicat joi, potrivit sursei citate.

Serghei Iușenkov, liberalul rus asasinat la câteva ore după ce și-a înregistrat partidul politic- 17 aprilie 2003

Fost colonel în armata sovietică, Iușenkov a fost un răsfățat al presei din Rusia în perioada lui Boris Elțin și era considerat un opozant al președintelui. În 2003, cu un an înainte ca Putin să candideze pentru un al doilea mandat de președinte, Iușekov a fost înpușcat în fața casei sale din Moscova la doar câteva ore după ce și-a înregistrat partidul politic.

Înainte de asta, Iușenkov susținea că are dovezi că Vladimir Putin s-a aflat în spatele bombardamentelor din clădirile de apartamente din 1999 în urma cărora sute de persoane și-au pierdut viața.

Iuri Șchekochikhin, jurnalistul care a murit de o boală misterioasă – 3 iulie 2003

Iuri Șchekochikhin a fost un jurnalist de investigații rus care în anii 90 a eralizat mai multe anchete despre crima organizată rusă și corupția la nivel înalt. În 2003 lucra la o investigație legată de implicarea lui Vladimir Putin în bombardarea apartamentelor din 1999, pentru publicația Novaya Gazeta.

Dar în iulie a contactat o boală misterioasă care l-a ucis foarte repede, cu doar câteva zile înainte de a pleca din Moscova în Statele Unite. Documentele sale medicale au fost considerate clasificate de autoritățile ruse și nu se știe ce boală a avut sau cum a contactat-o.

Teoriile conspiraționiste spun că este foarte posibil să fie vorba chiar de o otrăvire cu o armă chimică așa cum a fost cazul la Litvinenko sau acum la Skripal.

O altă moarte suspectă legată de numele lui Vladimir Putin este cea a bancherului moscovit Alexander Perepilichny, care după ce s-a mutat în Marea Britanie a murit în noiembrie 2012 făcând jogging lângă casa lui din Surrey și este suspectat că ar fi fost otrăvit.

De asemenea, decesul fostul ministru rus pentru relația cu presă Mikhail Lesin este considerată suspectă. Acesta a fost găsit mort într-o cameră de hotel din Washington în 2015, iar o anchetă a medicului legist și a autorităților federale americane a decis că a murit în urma unei lovituri la cap suferită după o căzătură provocată de beție.

Citește și: EXCLUSIV/Visul canadian, sufocat de cererile de azil: 415 în două luni. Canada cere explicații României și ar putea reintroduce vizele

Urmărește-ne pe Google News