Situația sistemului IT a fost semnalată și în ultimul raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), despre care spune că este „învechit și fragil”.
Dar infrastructura IT precară a Fiscului creează probleme firmelor din România. ANAF dispune de un număr mare de baze de date care nu comunică între ele, făcând dificilă identificarea anumitor documente.
“Este de notorietate situația precară a infrastructurii IT la nivelul ANAF – inclusiv Curtea de Conturi a consemnat recent acest fapt. Dincolo de imaginea pe care ANAF și-o creează ca urmare a înregistrării unor astfel de deficiențe, din păcate, dezvoltarea insuficientă a infrastructurii IT are un impact nedorit în primul rând asupra contribuabililor. În prezent, infrastructura IT este învechită și neperformantă, întrucât nu au fost realizate investiții semnificative, iar proiectul cu Banca Mondială de modernizare a acesteia este momentan sub semnul întrebării”, susține Daniel Anghel, partener – Consultanță fiscală, lider PwC CEE Impozite şi Taxe indirecte.
- Probabil una dintre cele mai mari nemulțumiri ale contribuabililor se referă la numărul mare de baze de date de care ANAF dispune, care în fapt nu comunică între ele sau comunică doar parțial sau ineficient.
- Un efect concret al acestei anomalii îl reprezintă frecvența cu care ANAF solicită contribuabililor diferite documente pe care deja le dețin, dar care sunt stocate în baze de date interne care nu pot fi accesate din varii motive. O consolidare a acestora într-o bază de date comună ar rezolva această situație.
“În ceea ce privește comunicarea în format electronic între ANAF și agenții economici, deși s-au înregistrat progrese semnificative în acest sens în ultima vreme, acestea sunt departe de a se ridica la nivelul nevoilor anului 2018”, a precizat Anghel, pentru HotNews.ro.
- O serie întreagă de formulare fiscale nu pot fi depuse în continuare decât în format hârtie, ceea ce nu elimină eterna problemă a statului la coadă la ghișeele ANAF (în cazul în care nu se optează pentru transmiterea prin poștă a documentelor respective).
- Nici situația inversă nu este mai bună: deși a fost înființat Spațiul Privat Virtual, acesta trebuie interogat periodic de către contribuabili, încarcă doar anumite tipuri de documente, iar multe dintre aceste acte nu sunt emise în format editabil. Adoptarea comunicării exclusiv online între părți ar degreva societățile de neplăcerile aferente.
Potrivit acestuia, comunicarea pe hârtie dintre ANAF și companii, alături de lipsa unei comunicări interne eficiente la nivelul ANAF, creează per total o problemă și mai mare: viteza de dialog între ANAF și contribuabili răspunsurile la cererile acestora) este extrem de scăzută, la fel și cea de actualizare a fișelor sintetice ale contribuabililor.
- Se întâmplă frecvent ca, în evidențele ANAF, contribuabili onești să apară ca înregistrând restanțe fiscale, din simplul motiv că procesarea electronică a documentelor este un proces foarte greoi. Un sistem IT care să permită o legătură online în timp real între ANAF și companii ar elimina neajunsurile compromisului curent.
„Ce fac, în schimb, alte State Membre ale UE ? Ungaria sau Spania, spre exemplu, au deja în funcțiune sisteme de raportare în timp real. Ungaria este pregătită din punct de vedere informatic sa facă zilnic schimbul de informații dintre contribuabili și administrația fiscală. Spania a implementat recent sistemul SII (în limba engleză „Immediate Supply of Information”), un protocol ce presupune transmiterea în format electronic de informații privind facturile emise/primite de către contribuabili. Această comunicare se realizează prin intermediul site-ului web al autorităților fiscale spaniole, unde agenții economici au obligația de a încărca datele relevante în termen de 4 zile de la data emiterii/primirii facturii. În acest fel, autoritățile fiscale din Spania pot acum să definească mai bine profilele de risc ale contribuabililor – acest fapt ajută la menținerea în vizor a societăților care nu se conformează voluntar, la reducerea frecvenței verificărilor companiilor care se conformează voluntar și la diminuarea perioadei de rambursare a TVA”, a explicat oficialul PwC.
În concluzie, spune el, modernizarea infrastructurii IT a ANAF ar conduce la o mai bună administrare a agenților economici, care poate genera un grad de colectare mai bun precum și un mediu fiscal mai predictibil și mai stimulant pentru companii, context ce ar trebui să fie de bun augur pentru creșterea economică.
Deocamdată, ANAF a nunțat că renunţă la publicarea numelor datornicilor, celebra “listă a rușinii”, din cauza GDPR.
recent, ministrul Finanţelor Publice (MFP), Eugen Teodorovici, s-a arătat în mod public iritat de demersul subalternilor săi de la ANAF care şi anul acesta au făcut publică lista neagră a celor care au datorii la stat.
Citește și: Cum va fi vremea în următoarele două săptămâni, în intervalul 18 iunie – 1 iulie. Când revin ploile
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro