Fie că este vorba de țigări, alcool, droguri, jocuri de noroc sau rețele de socializare, dependențele, care în limbaj clinic se numesc adicții, pot avea un efect nefast asupra vieții oamenilor.
Adicțiile pun stăpânire pe întreaga personalitate și nu pot fi controlate prin voință ori rațiune, pentru că persoana afectată este lipsită de capacitatea de a lua decizii și a-și asuma responsabilități cu privire la ieșirea din cercul vicios al dependenței. Obiectul adicției devine o necesitate imperioasă și se manifestă în mod repetitiv, la intervale regulate de timp.
Dependența are o importanță mai mare decât familia, banii sau locul de muncă, iar lipsa contactului cu factorul care o generează perturbă viața celui dependent, o tulbură, generează nervozitate și irascibilitate.
Dependentul alocă din ce în ce mai mulți bani, mai mult timp și mai multă atenție adicției sale și tinde să găsească argumente cu care să o justifice. Susține că este o opțiune personală, că este viața lui și face ce vrea cu ea – convingeri care îi vor afecta viața personală și sănătatea fizică sau psihologică.
În acest cerc vicios vor intra și membrii familiei, care vor descoperi că sunt neputincioși în a ajuta concret persoana dependentă. În cazul jocurilor de noroc, dependentul poate cheltui toată averea familiei pentru a-și satisface pornirile adictive.
Cauzele psihopatologiei adicțiilor sunt complexe. Putem vorbi despre personalități predispuse genetic la adicții precum cea de alcool sau de tutun, dar fără a exclude motivele psihosociale precum anturajul, necunoașterea sau un tip de personalitate axată pe gratificări de moment.
Adicția devine o pornire interioară similară cu stresul, o nevoie a persoanei dependente să se refugieze într-o activitate care pare că-i provoacă o plăcere care nu are echivalent ca intensitate în nimic altceva. Obiectul dependenței devine un excitant psihic irezistibil și stimulează producția serotoninei, un neuromediatorul numit și hormonul fericirii. Și un om sănătos, și un dependent secretă acest hormon; diferența constă în faptul că în cazul dependentului, stimularea hormonală se face prin intermediul unor activități nesănătoase, nenaturale sau dăunătoare social ori psihologic precum consumul de droguri, alcool, tutun, jocuri de noroc și așa mai departe.
Tratamentul oricărui tip de adicție se face în urma conștientizării de către persoana dependentă a problemei sale. În lipsa acestei conștientizări, dependentul consideră că nu are nicio problemă care să necesite rezolvare, prin urmare, nu face nimic pentru a scăpa de ea…
Dependența de alcool
Adicția biologică de alcool este una dintre cel mai frecvent întâlnite la nivel mondial, iar ușurința cu care se obține băutura predispune la instalarea ei.
Alcoolul provoacă o plăcere de moment, dar consumat sistematic, duce la o dependență care va afecta viața personală, socială și profesională. Instalarea patologiei cauzate de alcool se numește alcoolism. În ce constă asta: organismul devine din ce în ce mai rezistent la cantități mari de alcool, motiv pentru care alcoolicul simte nevoia imperioasă de a consuma din ce în ce mai mult pentru a obține același efect de alterare a realității.
Tratamentul are loc în puține cazuri prin conștientizare personală a dependentului și în măsură mai mare prin intervenția persoanelor specializate în tratatea acestei adicții. Cele mai eficiente s-au dovedit internările în centre de reabilitare create special pentru alcoolici. În aceste instituții, cantitatea de băutură pe care o consumă dependentul este controlată de medici și redusă treptat, nu brusc. Urmează participările sistematice la ședințe de tip Alcoolicii Anonimi. Astfel, dependenții socializează cu cei asemenea lor, se înteleg unii pe alții, iar rata de success a vindecării de alcoolism crește.
Dependența de tutun
Dependența de tutun este, alături de cea de alcool, foarte frecvent întâlnită. Nicotina, substanța activă din tutun, este una deosebit de adictivă și nenaturală în asociere cu organismul uman. Altfel spus, fiziologia noastră nu a fost proiectată pentru a ingera nicotină. Este uimitor cum oamenii introduc cu bună știință în organismul lor o substanță care nu are nici un rol funcțional.
Fumatul, ca și alcoolismul, este tot o dependență biologică. După o vreme, fiecare celulă a organismului cere nicotină. Este ca o foame permanentă, dar nu de mâncare, ci de tutun.
Primele faze ale dependenței de tutun nu sunt biologice, ci sociale. Oamenii se apucă de fumat pentru a face față stresului, a se integra în grupuri de fumători, a pierde în greutate, a face timpul să treacă mai repede etc. După o vreme însă, se instalează dependența biologică, iar din acest moment, este foarte greu să te lași de fumat.
Tratamentul eficient este, ca și în cazul alcoolismului, intervenția specializată și internarea în centre de reabilitare. Conștientizarea adicției este foarte importantă. Odată ce face asta, fumătorul are șanse mai mari să renunțe la fumat, ca urmare a propriei voințe. Sprayurile cu nicotină și inhalatoarele pot ajuta la reducerea țigărilor fumate prin pulverizarea în cavitatea bucală de doze scăzute de nicotină. Acestea sunt disponibile în farmacii.
Dependența de droguri
Stupefiantele, indiferent dacă vorbim de unele de mare risc, de risc mediu sau mic, dau dependențe biologice și/ sau psihologice de care este foarte greu să scapi și care îți distrug viața.
Drogurile de mare risc, ca heroina sau cocaina, crează o dependență chimică. Asta înseamnă că în momentul în care ai început să consumi una din aceste substanțe, sistemul nervos central (adică sistemul nervos cerebro-spinal, reprezentat de creier și măduva spinării) suferă modificări structurale ireversibile. Nu te mai poți opri din consum și devii sclavul unei substanțe.
Cocaina, de exemplu, este un alcaloid tropanic cristalin obținut în principal din frunzele de Erythroxylon coca, arbust originar din Munții Anzi, America de Sud. De aceea Columbia și Venezuela sunt mari exportatoare ilegale, pentru că acolo crește acest arbust în mod natural.
Heroina e tot un drog de mare risc, dar obținut pe alt principiu. Medical, heroina este un opioid, adică un derivat din Opium. Planta în sine se numește Papaver Somniferum (de aici și denumirea de Papaveracee) și, în termeni simpli, distruge fizic și ireversibil creierul.
Din cânepă se prepară două droguri folosite frecvent astăzi: marijuana și hașișul. Cânepa, pe numele ei stiințific Cannabis, conține o substanță psihoactivă numită Tetrahidrocannabinol (se pronunță mai ușor pe silabe), care excită sistemul nervos central, inducând stări de euforie. Cannabisul determină dependență psihologică, nu chimică asupra creierului.
Tratamentul dependenței de orice fel de drog se face instituționalizat, în centre de reabilitare, dar chiar și așa, e foarte greu de scăpat de acest flagel, rata “vindecării” fiind redusă. Conștientizarea adicției este foarte importantă; ajută și retragerea imediată din anturajul celor care consumă stupefiante.
Dependența de rețele de socializare
Este cea mai nouă dintre adicții – odată cu rețelele de socializare au apărut și persoane care abuzează de folosirea lor. Apariția telefoanelor mobile a accentuat această adicție, care începuse în vremea computerelor, tocmai pentru că mobilul este portabil și oamenii au access la el în orice moment al zilei.
Este o adicție socială care consumă foarte mult timp. În plus, s-a dovedit și extrem de periculoasă, pentru că tot mai multe persoane folosesc telefonului mobil în scopuri de socializare în timp ce se află la volan, provocând accidente cu urmări tragice. Nu mai sunt o noutate nici accidentele mortale provocate de cei care fac live pe Facebook în timp ce conduc.
Tratamentul poate veni odată cu maturizarea, dar nu este obligatoriu să fie așa. Se estimează că oamenii petrec zilnic pe telefonul mobil un număr de ore egal cu cele petrecute la locul de muncă.
Dependența de jocuri de noroc și pariuri sportive
Adicția de jocuri de noroc este una de tip psihologic, iar cea mai recentă formă de joc de noroc este reprezentată de pariurile sportive. Acest tip de activitate a explodat în ultimii ani, odată cu înmulțirea caselor de pariuri – practic, astăzi există așa ceva la orice colț de stradă.
În trecut, adicția de jocuri de noroc era cel mai puțin întâlnită, din punct de vedere statistic, tocmai pentru că necesită infrastructură complicată, precum prezența într-un cazinou, inițierea în tehnicile de joc etc. Acces la această infrastructură aveau relativ puțini oameni, în special cei din eșaloanele superioare ale societății. Astăzi însă, activitatea jocurilor de noroc a devenit accesibilă maselor mari de oameni, prin așa-numitele “păcănele” și prin pariurile sportive.
Această adicție este periculoasă, pentru că predispune la pierderea tuturor economiilor persoanei dependente și ale familiei acesteia. Dependentul este predispus să fure bani de oriunde pentru a-i juca. Sentimentul potențialului câștig este cel care generează și cimentează adicția. Pe termen lung însă, dependenții de jocuri de noroc, oricare ar fi ele, ies pe minus.
Tratamentul acestei forme de dependență este greu de aplicat, dacă persoana dependentă nu conștientizează problema. Maturizarea poate reduce pulsiunile de a juca mereu. Este nevoie însă de un efort comun din partea persoanei dependente, a familiei, a prietenilor pentru conștientizarea și trarea acestei adicții. Nu există medicație specifică, iar instituționalizarea a dat roade doar pe termen scurt.