Stabilește-ți nevoile
În primul rând trebuie să îți stabilești exact nevoile. Vrei doar un televizor 4K simplu pentru vizionarea posturilor oferite de către furnizorii de cablu?
În acest caz există deja modele cu prețuri care pornesc de la 1.199 de lei, oferite de către Horizon. Modelele de bază nu sunt smart, oferind doar rezoluția 4K UHD.
Horizon este un brand românesc, fiind ”inventat” de către Network One Distribution (NOD), companie controlată de către omul de afaceri Iulian Stanciu.
Alături de acesta se mai găsesc pe piața românească televizoare simple de la mărci precum NEI, Vortex, Orion sau Wellington.
Dacă ați găsit o ”ofertă” la vreun retailer online, cel mai bine ar fi să mergi undeva unde poți vedea direct dispozitivul cum funcționează și cât de luminos este.
Orice achiziție online se poate returna în 14 zile
Chiar dacă acestea nu sunt inteligente, oferă însă funcții precum porturi USB la care puteți să conectați hard-disk-uri externe sau stick-uri de pe care puteți viziona filme. De asemenea, dacă au mai multe porturi HDMI puteți conecta un laptop sau un dispozitiv Chromecast pentru a putea vedea filme pe internet.
În cazul în care îl cumpărați online, verificați ca site-ul de pe care îl cumpărați să nu fie o firmă-fantomă pentru a nu avea apoi surprize neplăcute. De asemenea, trebuie să știți că orice achiziție online se poate returna în 14 zile comerciantului, fără a fi nevoie de explicații, după cum prevede legislația europeană privind protecția consumatorilor.
Cât de smart este smart?
În cazul în care stabiliți că nu vreți un televizor 4K doar pentru că este mare și se vede bine, atunci ați ajuns la următorul nivel al dilemei.
Foarte multe companii oferă televizoare 4K accesibile ca preț, dar care sunt și smart.
Țineți minte, însă, că ce înseamnă ”smart” la un brand consacrat nu este deloc același lucru cu funcțiile inteligente de la companii mai slăbuțe. De regulă, partea smart a acestora nu depășește câteva funcții, iar sistemul de operare este slăbuț și se mișcă greu, în special la cele cu preț scăzut.
Pe lângă branduri ieftine, ca Star-Light, Horizon, Thomson, Manta, Tesla, Vivax, Vision Touch, Telefunken etc există și companii care au totuși un renume, precum Hyundai, Polaroid, Grundig sau JVC.
Alți producători sunt HiSense, TCL sau Haier, toți din China. Aceștia au din ce în ce mai mult succes la nivel mondial, dar în România prezența lor este destul de scăzută.
Ca regulă generală, acestea oferă televizoare 4K cu diagonale mai mari decât brandurile celebre, dar la prețuri mai mici. Însă acest lucru se întâmplă tocmai din cauză că partea de soft este mai slabă, dar și pentru că la nivel de imagine nu vin cu toate ”briz-brizurile” celorlalți.
Diferențele dintre sistemele de operare
De asemenea, grupurile japoneze Sharp, Toshiba sau Hitachi oferă modele 4K și sisteme de operare proprii. Nu sunt foarte strălucite, dar sunt un pas în plus față de cele de pe brandurile mai puțin cunoscute.
Un sistem aparte îl constituie Opera TV, mai nou redenumit Vewd. Acesta oferă acces la Netflix, YouTube și multe alte aplicații și jocuri. Trebuie să țineți seama însă că acesta este bazat pe Linux și este un sistem online, astfel că e posibil să vi se pară că merge mai greu.
Modelele entry-level de la Sony vin cu Opera TV, iar sistemul este prezent și pe o serie de alte modele de la Sharp ori Toshiba sau pe o serie de modele de playere Blu-ray.
Deja, la acest nivel, producătorii încep să ofere funcții HDR, cre înseamnă pe românește ”gamă dinamică ridicată”. Denumirea nu spune multe, dar tot ce trebuie să știți este că aceasta permite luminozitate mai înaltă și o vizionare mai bună.
Linia de top
Dacă ați trecut prin toate astea, vă place imaginea, vă doriți funcțiile, dar nu sunteți mulțumiți de partea smart, atunci ajungeți la cele mai avansate sisteme de operare.
Cel mai avansat este Android TV, care permite atât descărcarea de aplicații video, știri, muzică etc, cât și jocuri mai bune pe televizor. Dacă restul sistemelor permit jocuri naive, ca pentru copii, de genul Tanks, pe Android TV găsești titluri ca Asphalt 8, Dead Triger 2, Badland, Bomb Squad, Beach Buggy Racing etc, toate cu grafică mult peste ce oferă restul și similar cu ce găsim pe smartphone.
Practic, televizorul este și o mini-consolă de jocuri. Sigur, nu este la nivelul unui Play Station sau al unui Xbox One, dar tot este ceva mai avansat. În acest moment, televizoare cu Android TV sunt comercializate de către Sony și Philips.
Atenție, însă, la ce fel de Android alegeți. Numai Sony și Philips vând televizoare cu Android TV ”autentic”, restul folosind sistemul de operare Android de pe tablete. Interfața acestora diferă, ca și lista aplicațiilor ce pot fi instalate.
Următoarea linie o reprezintă webOS de la LG și Tizen de Samsung. Acestea au interfețe foarte intuitive și sunt foarte ușor de folosit. Nu lipsesc aplicațiile precum Netflix, Amazon Prime Video, HBO Go sau Deezer.
De asemenea, aceste două sisteme de operare oferă și browsere web.
În fine, sistemul de operare de pe televizoarele Panasonic este fostul Firefox OS, actualmente rebotezat My Home Screen 2.0. Și acesta are aplicațiile de bază, cu excepția notabilă a HBO Go. Spre deosebire de webOS și Tizen, acesta este mai primitiv, însă în acest an Panasonic urmează să aducă versiunea 3.0 a acestuia, care îmbunătățește mult procesele.
Deja modele 4K de la LG și Samsung pornesc de la 1.700 de lei pentru versiunile cu diagonală de 100 de centimetri și cresc în preț pe măsură ce diagonala este mai mare și alte tehnologii de top sunt incluse în ele.
OLED, QLED și alte tehnologii de top
Și aici ajungem la partea scumpă a problemei. Cu cât luminozitatea sau contrastul sunt mai mari, cu atât prețul crește. De asemenea, cu cât adăugați diverse tehnologii, cu atât este mai mult.
Așa este cazul cu tehnologia Local Dimming – care asigură un contrast mai mare, funcția Ambilight prevede o luminare a camerei cu ajutorul unor led-uri montate pe spatele televizorului, în vreme ce altele au la pachet sunet de calitate de la branduri audio de renume, precum Harman Kardon sau Bang & Olufsen.
De asemenea, calitatea panelului – numele dat de cei din branșă pentru ecranul în sine – contează enorm de mult. De regulă, televizoarele sunt LCD și folosesc tehnologia de iluminare LED. Totuși, producătorii includ în modelele de vârf tehnologii care oferă imagini uimitoare.
Companii precum Sony, LG și Panasonic folosesc în televizoarele de top panouri OLED, similare cu cele utilizate de Samsung pe smartphone-urile sale sau de către Apple pe iPhone X.
Principalul diferențiator al tehnologiei OLED este că fiecare pixel se aprinde individual, astfel că acestea consumă mai puțin. De asemenea, negrul este foarte intens, ”infinit”, iar culorile foarte intense. Dezavantajul este că orice ecran OLED va ajunge la un moment dat să prezinte urme de burn-in, adică mici ”fantome” impregnate pe fundal din cauza imaginilor statice.
Partea bună este că ecranele OLED permit companiilor să realizeze televizoare extrem de subțiri și cu tehnologii SF. Spre exemplu, LG a inventat un televizor OLED de numai câțiva centimetri, care se ”lipește” magnetic pe perete cu ajutorul unui suport. Sony, la rândul său, a realizat un smart tv în care ecranul este chiar boxa. Acesta costă, însă, circa 15.000 de euro.
De partea cealaltă, Samsung pariază pe tehnologia QLED, bazată pe Quantum Dot. Aceasta permite o luminozitate mult peste tot ce oferă competitorii. Samsung a prezentat deja la începutul acestui an și un televizor mondular bazat pe tehnologia MicroLED. Aceasta oferă toate avantajele OLED, dar fără problemele enumerate. Inclusiv Apple dezvoltă ecrane MicroLED pentru viitoarele generații de ceasuri inteligente Apple Watch și pentru iPhone.
Cel mai ieftin model OLED disponibil în România este 7.000 de lei, iar cel mai ieftin QLED costă 5.400 de lei.