Legislația prevede că modificarea legii fundamentale se poate realiza la inițiativa a cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.
Potrivit Articolului 150 din Constituție, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 30 iunie 2018 este de 18.903.900, cu 1.216 mai mulți față de 31 mai 2018, când figurau în Registrul electoral 18.902.684 de alegători români.
Condițiile pentru a a se ajunge la referendum
Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Acest lucru s-a produs, deja, în cazul referendumului pentru familia tradițională, prin votul de luni, din plenul Senatului.
Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
Legea de organizare a referendumului a fost modificată, astfel că noua legislație spune că proiectul de revizuire adoptat de Parlament va fi trimis la Curtea Constitutionala pentru ca aceasta sa îl evalueze si abia apoi va fi publicat în Monitorul Oficial, dacă primeste aprobarea CCR.
De la data publicarii vor curge cele 30 de zile, termen în care trebuie organizat referendumul. Potrivit modificărilor aduse Legii referendumului, intrate deja în vigoare, referendumul trebuie să se desfăşoare duminica.
Actuala majoritate parlamentară a mai făcut o modificare importantă: l-a scos din procedura organizării referendumului pe preşedintele României.
Astfel, până acum, Parlamentul elabora câte un proiect separat de lege de fiecare dată când se organiza un referendum, pe care preşedintele îl promulga sau îl putea retrimite la reexaminare.
Guvernul stabilește data referendumului și plătește costurile scrutinului
În forma actuală a legii, ”cetăţenii României sunt chemaţi să-şi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 (alin. 3) din Constituţia României, calculată de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţă publică, de îndată, prin mijloace de comunicare, această dată”, se arată la alineatul 4 al articolului 6.
Guvernul stabileste, prin hotărâre, data referendumului si aduce la cunostinta publica, de indata, prin mijloace de comunicare în masa, aceasta dată. Deja PSD a anunțat că votul va avea loc pe 7 octombrie.
Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea referendumului național privind revizuirea Constitutiei se suporta din bugetul de stat.
Prin rectificarea bugetară, Ministerul de Finanţe a alocat o sumă de 200 milioane lei în plus la Fondul de rezervă bugetară, din care ”se va asigura finanţarea referendumului pentru redefinirea familiei şi a sumelor necesare înlăturării efectelor calamităţilor”.
Conform legii, condiţia pentru validarea unui referendum este ca la acesta să participe cel puţin 30% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale. Iar aprobarea se face cu voturile a 25% dintre cei cu drept de vot.
Modificarea privind validarea referendmului s-a făcut după ce în 2012, la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, consultarea nu a fost declarată validă de Curtea Constituţională.
Până atunci, limita de participare era de 50% dintre românii cu drept de vot, iar două referendumuri de revocare din funcție a președintelui României au înregistrat un eșec, la vot, pentru că nu s-a strâns numărul necesar pentru validarea acestuia.