UPDATE. Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă de modificare a legilor justiţiei. Tudorel Toader a prezentat principalele prevederi

UPDATE. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, după şedinţa de Guvern, principalele prevederi din Ordonanţa de Urgenţă. El a arătat că nu a fost la Comisia de la Veneţia „pentru a solicita şi a lua aprobare” şi că ordonanţa a fost făcută pentru corelarea celor trei legi ale Justiţiei cu solicitările Comisiei de la Veneţia şi cu solicitările scrise ale Consiliului Superior al Magistraturii.

„Eu nu am mers la Comisia de la Veneţia pentru a negocia, cum am auzit în spaţiul public, soluţiile din OUG. Nu am mers nici pentru a solicita şi a lua aprobare pentru aceste soluţii, nici pe cont propriu fără o prealabilă dezbatere cu decidenţii din ţară”

Ministrul Justiţiei a evidenţiat, totodată, că nu a fost la Comisia de la Veneţia „pe cont propriu, fără o prealabilă dezbatere cu decidenţii din ţară”.

• Se măreşte vechimea necesară în profesia în magistratură pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT care în prezent sunt de opt ani, deci durata va fi vechimea minimă de 15 ani.
• În al doilea rând, la Ministerul Justiţiei, când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui Republicii diferitele candidaturi pentru funcţii de procuror de rang înalt, ne recomandă Comisia de la Veneţia să dăm dovadă de mai multă transparenţă. În ordonanţă am preluat modelul de la CSM şi pe viitor, de la momentul intrării în vigoare a ordonanţei, respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale vor fi transmise în direct, vor fi arhivate, vor putea fi vazute de oricine este interesat, atunci, în momentul interviului, sau din arhivă la o dată ulterioară.
• Astăzi, când vorbim, detaşările de procurori, inclusiv în funcţie de conducere, se realizează de Secţia pentru procurori de la CSM, când este vorba de funcţii la nivel de judeţ de pe lângă parchete, de pe lângă Judecătorie, parchete de pe lângă Tribunal, parchete de pe lângă Curtea de Apel. Când este vorba de funcţii la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, la DNA, la DIICOT, potrivit reglementării astăzi încă în vigoare, detaşarea, delegarea o dispune procurorul general al României.
• S-a vorbit şi se vorbeşte în chip firesc şi necesar de separarea carierelor de între procurori-judecători, care în legătură cu cariera procurorilor să decidă secţia de procuror a CSM-ului, cariera judecătorilor, secţia de judecător a CSM-ului. Prin urmare, această procedură va reveni competenţa, va reveni doar secţiei pentru procuror de la Consiliul Superior al Magistraturii, dacă vreţi dumneavoastră şi pentru o abordare unitară.
• Atât la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adică la DIICOT, cât şi la DNA, creşte vârsta sau vechimea în profesie pentru a putea accede la 10 ani, deci pe viitor să fii procuror la DNA, la DIICOT va fi necesară o experienţă în profesie de 10 ani”.
• O altă modificare se referă la CSM. Forma pe care o modificăm prevede printre altele faptul că membrii CSM pot fi revocaţi din funcţie după o procedură destul de laborioasă, dacă „îşi pierd încrederea celor care i-au ales”. Ori, încrederea este un factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat şi atunci acelaşi lucru, acelaşi eveniment în care eu pot să am încredere altcineva să nu aibă încredere, fiecare cu reprezentarea şi aprecierea lui, dar această diferenţă de abordare subiectivă de înţelegere, dacă vrem, nu trebuie să se reflecte în statutul unui demnitar, membru al CSM-ului, care să poată fi revocat din acest motiv.   ste şi recomandarea Comisiei de la Veneţia, am eliminat-o, am preluat în bună parte elementele procedurale primite de la reprezentanţii ai CSM-ului.
• O altă modificare care iar am văzut în spaţiul public multe dezbateri, multe luări de poziţii, nu am cuantificat dacă sunt mai mult critice sau pozitive, se referă la amânarea intrării în vigoare până la 30 iunie 2019, adică data finalizării exercitării Preşedinţiei rotative a Consiliului UE de către România. Aici voi face o prezentare un pic mai largă. Sigur că vorbim despre amânarea intrării în vigoare până la preşedinţie, finalizarea preşedinţiei. Avem textul de lege care interzice magistraţilor, asimilaţilor să mai fie detaşaţi, dar avem un principiu care spune că mandatele în curs nu pot fi afectate. Adică mandatele în curs nu pot fi scurtate, nu pot fi lungite, pot fi anulate pe motive de revocare. Prin urmare, speranţa mea la dumneavoastră ar fi sa subliniaţi diferenţa dintre a detaşa pe cineva pe viitor şi a-l menţine pe cel care este deja detaşat de anul trecut sau de acum doi ani sau de acum jumătate de an.
• Detaşările de procurori, inclusiv în funcţii de conducere, reprezintă o altă modificare prin această ordonanţă. „Astăzi, detaşările de procurori, inclusiv în funcţie de conducere, se realizează de Secţia pentru procurori de la CSM, când este vorba de funcţii la nivel de judeţ de pe lângă parchete, de pe lângă judecătorie, parchete de pe lângă tribunal, parchete de pe lângă Curtea de Apel. Când este vorba de funcţii la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, la DNA, la DIICOT, potrivit reglementării astăzi încă în vigoare, detaşarea, delegarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit şi se vorbeşte în chip firesc şi necesar de separarea carierelor între procurori – judecători, care în legătură cu cariera procurorilor să decidă Secţia de procurori a CSM, cariera judecătorilor, Secţia de judecători a CSM. Prin urmare, va reveni competenţa doar secţiei pentru procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, dacă vreţi dumneavoastră şi pentru o abordare unitară. Dacă vreţi să nu fie o competenţă partajată, Secţia de procuror – procurorul general. Dacă vreţi, la funcţiile de bază să nu avem un organism colegial care să decidă, iar la funcţiile mai înalte – Parchetul General, DNA, DIICOT – decizia să fie unipersonală”, a spus Tudorel Toader.

Recomandări

Rezultate oficiale BEC alegeri parlamentare 2024. PSD conduce, trei partide suveraniste în viitorul parlament

Anunţul privind Ordonanţa a fost făcut de premierul Viorica Dăncilă, în debutul şedinţei.

„Această soluţie a fost discutată în cadrul întâlnirii ministrului Justiţiei, Tudorel Toader cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, cât şi cu Frans Timmermans, prim-vicerpreşedintele Comisiei Europene. Cele trei legi legi ale justiţiei au fost modificare de pPrlament şi validate de CCR, şi asigură o mai bună funcţionare a sistemului de justiţie, în interesul cetăţeanului”, a precizat Dăncilă.

Premierul a explicat în ce const modificarea legilor. „Ceea ce adoptăm reprezintă o armonizare a prevederilor legilor, astfel încât să răspundă cât mai bine situaţiilor întâlnite în practică. Justiţia din România trebuie să fie garanţia respectării şi apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor iar abuzurile şi imixtiunile în actul de jsutiţie nu vor fi tolerate”, a adăugat ea.

Șerban Nicolae, liderul senatorilor PSD, care este și președintele Comisiei juridice din Senat, s-a declarat foarte nemulțumit de procedura aleasă de ministrul justiției, Tudorel Toader, de a modifica printr-o ordonanță de urgență, preconizată pentru luni, legile justiției, astfel încât ele să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit Digi 24.

Recomandări

Rezultate Exit Poll alegeri parlamentare 2024. „Suveraniștii” au 30% din locurile din Parlament

Ce modificări aduce Ordonanţa de Urgenţă legilor justiţiei

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei prevede amânarea intrării în vigoare a reglementărilor privind pensionarea anticipată a magistraţilor, până în 31 decembrie 2022 dar şi procedura de revocare din funcţie a unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

În acest moment, legile justiţiei prevăd că judecătorii şi procurorii se pot pensiona dacă au o vechime de cel puţin 20 de ani. Dacă articolul se va aplica există riscul ca sistemul de justiţie să rămână fără magistraţi.

Comisia de la Veneţia a recomandat ca atribuţiile preşedintelui şi ale CSM să fie păstrate în procedura de numire a şefilor parchetelor. În varianta adoptată de Parlament, preşedintele poate refuza o singură propunere a ministrului Justiţiei. Ordonanţa care ar urma să intre peste trei ore în discuţia Guvernului nu are nicio prevedere referitoare la şeful statului.

În schimb, ministrul Tudorel Toader propune ca interviurile candidaţilor pentru posturile de conducere din parchete să fie transmise, live, pe site-ul Ministerului Justiţiei.

La începutul lunii, ministrul justiției declara că membrii Comisiei de la Veneţia au fost de acord cu ordonanța de urgență pentru legile justiţiei.

Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!
 

Urmărește-ne pe Google News