DNA acuză un asalt fără precendent al politicienilor asupra anchetelor: Sub umbrela unei directive UE, se vrea eliminarea confidențialității interceptărilor și filajelor

Direcția Națională Anticorupție a observat modificările pe care le pregătesc parlamentarii și a emis un comunicat de presă prin care semnalează gravitatea acestei propuneri, care ar duce efectiv la estomparea aproape totală a reușitei cauzelor de mare corupție.

Mai precis, arată Direcția, potrivit ordinii de zi a ședinței Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, în data de 14 decembrie 2017, au loc dezbateri privind propunerile de modificare și completare a dispozițiilor Codului de procedură Penală și Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Modificare dezastru

„Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile”, avetizează DNA care arată că „în realitate toate garanțiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislația internă”.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

„Așadar, Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și de a dovedi infracțiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție”, se mai arată în comunicatul aflat pe pagina Direcției.

Politicienii vor să fie anunțați când se fac sesizări pe numele lor

Potrivit DNA, se dorește modificarea articolului 307 alineatul 2 din Codul de rocedură penală, iar în noul format, articolul „va obliga procurorii ca, imediat după înregistrarea unei sesizări care privește o persoană determinată, să o anunțe pe aceasta și să îi permită să asiste la actele efectuate”.

„În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziții domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant”, mai notează procurorii DNA.

Ce nu explică aceștia este că s-ar ajunge în situația paradoxală în care o persoană filată ar trebuie să știe că este filată, sau înregistrată ambiental și telefonic.

Vor intimidarea martorilor

Procurorii vorbesc și de modificarea articolului 83 din Codul de procedură penală, iar prin obligarea de a asigura „dreptul suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor”, se va îngreuna efectuarea urmăririi penale, „având în vedere că în numeroase situații martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție”.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

În prezent, precizează Direcția, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru a da dreptul la apărare al persoanei cercetate.

Procurorii să nu mai obțină informații rapide în cauze urgente

Procurorii anticorupție mai arată că prin modificarea articolului 267 alineatul 2 din Codul de procedură penală, „procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor, și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor”.

„Trebuie menționat că orice instituție este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informații necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date, crește doar viteza de reacție pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracțiuni. Nu poate fi condiționat accesul procurorului și al polițistului la instrumente investigative de acordarea aceluiași drept și autorilor infracțiunilor. Dreptul la apărare presupune garanții pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracțiunile săvârșite”, se mai arată în comunicat.

Ce este aceea „mărturie mincinoasă”?

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Modificarea articolului 273 din Codul de procedură penală „dezincriminează practic infracțiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol, având ca obiect această infracțiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile”.

„Va fi extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condițiile în care martorii vor ști că pot minți fără să aibă nicio consecință, având impunitate”, avertizează magistrații de la DNA.

Direcția arată că se mai dorește de către „legiuitor” introducerea unei răspunderi obiective a magistratului, în toate situațiile, pentru că acțiunea în regres nu mai este condiționată de dovedirea relei credințe sau a gravei neglijențe, așa cum este în reglementarea actuală”.

Vor ca cei fugiți să nu mai poată fi condamnați

DNA atrage atenția și asupra altor modificări ale unor articole din Codul Penal și cel de Procedură Penală, care ar asigura reale pârghii celor cercetați, judecați și condamnați, clemențe de neînțeles în raport cu mersul firesc al societății și cu procedurile judiciare prin care se fac anchetele.

„Introducerea articolului 542 alin 1¹ din Codul de procedură penală reglementează o nouă formă a infracțiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistrați și incriminează inclusiv săvârșirea faptei din culpă indiferent de natura obligației încălcate. Această formă a infracțiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă față de toate celelalte categorii sociale care sunt sancționate doar dacă acționează cu intenție și doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege”, mai susține DNA.

Prin modificarea articolului 364 din Codul de procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane, mai spun procurorii, care arată că o altă modificare stabilește ca „o soluție inițială de clasare să nu mai poată fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârșit în realitate infracțiunea pentru care a fost cercetată”.

„Există numeroase situații în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluții de clasare în cauze care vizează infracțiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trași la răspundere penală”, avertizează instituția de anchetă.

Corupții, evazioniștii și spălătorii de bani să nu fie arestați

„Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte și cei ai unor infracțiuni mai puțin grave (falsificare de monedă) și se poate da naștere unei stări de insecuritate în societate”, se mai arată în comunicatul DNA.

Direcția arată că alte modificări prevăd ca o serie de probe obținută într-o anchetă să nu mai poată fi folosite și în alte anchete chiar dacă au legătură între ele dar și eliminarea înregistrărilor  din dosare.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro