Potrivit procurorilor, situația de la spitalul-penitenciar era cunoscută până la vârf. Inclusiv șeful unității știa de corecțiile pe care subordonații săi le aplicau deținuților care aveau ghinionul să ajungă pe mâna lor.
În referatul prin care anchetatorii au cerut arestarea a patru persoane și trimiterea în arest la domiciliu a altor patru sunt date ca exemplu câteva cazuri în care angajații Administrației Naționale a Penitenciarelor au abuzat de forța fizică.
Primul incident cu un deținut bătut a fost sesizat în 2015
Astfel, încă din septembrie 2015, la Parchetul Judecătoriei Sectorului 5 a fost înregistrată plângerea unei victime care sesiza faptul că, doar cu o lună înainte, a fost agresată fizic de un angajat al Spitalului Penitenciar Rahova București. Un an mai târziu, la aceeași unitate de parchet o altă victimă, de această dată femeie, a depus o sesizare prin care spune că, în timp ce se afla la secția de dezintoxicare, a fost bătută de un supraveghetor pe care îl cunoaște sub numele de ”Ciprian”.
Internat să se opereze, agresat de gardian
Și anul trecut, un deținut de la Penitenciarul Slobozia a sesizat faptul că, în perioada în care a fost încarcerat la Spitalul Penitenciar Rahova, unde urma să fie supus unei intervenții chirurgicale, a fost agresat de Ciprian Lungu. Victima a și depus o plângere penală la șeful acestei unități. Nu mai departe de luna trecută, un alt incident a ajuns pe masa procurorilor. O deținută a fost lovită de un agent supraveghetor cu apelativul ”Sandu”.
Bătăușii ”cumpărau” tăcerea victimelor cu țigări şi cafea
Toate aceste fapte au conturat un tablou al agresiunilor care se petreceau în spatele zidurilor groase de la ”Rahova”. Și ca totul să nu ajungă ”dincolo”, în lumea celor care se bucură de libertate, bătăușii în uniformă ”cumpărau” în fel și chip tăcerea victimelor. Procurorii spun că, după ce un deținut era agresat de un agent supraveghetor, acesta beneficia de mici favoruri, cum ar fi permisiunea de a merge la cumpărături, oferirea de țigări sau cafea, permisiunea de a primi pachete și vizite suplimentare.
Dacă însă deținutul insista să reclame faptele violente, gardienii întocmeau în fals rapoarte de incident, tocmai pentru a justifica folosirea forței fizice împotriva acestora. Mai mult, deținuții bătuți, ale căror semne ale violențelor erau încă vizibile, nu era externați până ce acestea nu treceau sau până ce agresorii nu se asigurau că victimele nu vor depune plângeri.
Existau și celule ale torturii
Uneori, ”tratamentul” cu pumni și picioare avea loc în celule în care erau doar victima și agresorii. Pentru a justifica rănile, celorlalți deținuți li se spunea că cei bătuți s-au automutilat sau sunt în sevraj și s-au lovit singuri.
În circuitul infracțional de la ”Rahova” erau și medici care semnau acte de externare a deținuților fără să îi examineze. Astfel, semnele agresiunilor nu apăreau în fișele de observație. În alte cazuri se găseau deținuți binevoitori care, pentru a obține favoruri de la gardieni, semnau declarații ”în susținerea falselor acuzații aduse deținuților agresați”.
Citeşte şi: VIDEO EXCLUSIV/Interviu fără perdea cu actrița porno Tera Patrick: „Compar meseria mea cu a unui atlet. Pentru bărbați e mai greu”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro