- De la Direcția Tehnică au plecat 173 de salariați, între ian. 2014 și dec. 2015, iar în locul lor au fost angajați doar 52 de specialiști
- Controalele guvernamentale au scos la iveală că prezența fizică la locul de muncă este în medie de 60% și nicio tură nu este completă
- Auditorii constantă că există tehnicieni care figurează “pontați” la Otopeni, deși au călătorit în străinătate
- ”Angajați ai Direcției Tehnice TAROM merg să lucreze în străinătate la firme similare”, concluzionează raportul Ministerului Transporturilor
- Raport MT 48730/2015: “56 de salariați au fost în incapacitate temoporară de muncă 1.506 zile”
- O zi de “medical” este plătită, pe lângă salariu, cu 40 de dolari în cazul în care tehnicianul deține licență și autorizație
- În 2015, “problemele tehnice” au cauzat TAROM întârzieri de 138 de zile
- Din cauza întârzierilor, TAROM a plătit pasagerilor despăgubiri de un milion de euro
Între 2014 și 2016, mai multe rapoarte guvernamentale scot la iveală nereguli grave descoperite la Direcția Tehnică a companiei de stat. Printre acestea se numără abateri disciplinare, mușamalizarea unor incidente care ar fi putut să pună în pericol viața pasagerilor, un număr anormal de concedii medicale, o prezență fizică la locul de muncă de 60% și minute de întârziere record cauzate de probleme tehnice.
“Vă rog să fiți foarte atent cum prezentați ceea ce urmează să vă povestesc. TAROM încă mai are profesioniști și poate fi salvată!”. Sursa noastră se uită în jur și continuă apăsată parcă de mii de priviri: “Situația este mult mai gravă decât ați prezentat până acum și, dacă nu se întâmplă nimic, se ajunge la dezastru”.
Suntem la marginea Bucureștiului și stă să plouă. În zare licăresc lămpile unei aeronave de pasageri, aflată încă sub plafonul de nori, care abia a decolat din Nordul Capitalei. E o șansă din trei să fie o aeronavă TAROM. Pe podiumul național al numărului de pasageri transportați, compania de stat a obținut anul trecut bronzul. Aurul și argintul se împart între BlueAir și WizzAir. Prima este o societatea românească privată de transport aerian low-cost care nu are o baza tehnică de anvergură, precum cea a operatorului de stat.
Din punct de vedere financiar și al numărului de pasageri este vorba despre un dezastru, dar dezastrul la care se referă interlocutorul nostru este legat de numărul mare de incidente tehnice, din ultima perioadă, în care au fost implicate aeronave ale companiei de stat. Refuză să pronunțe sinonimul.
“Profesionalismul este la pământ. Cum se lucrează în general, o să mă întrebați. Imitând. Sunt imitatori! Cum se fac angajările? Asta e al meu, ăsta e a lu cutare, sunt toți o familie și NU TREC PRIN FILTRE. Totul pleacă de la sindicat, este o caracatiță iar situația e foarte bine camuflată pentru că e o chestiune înalt specializată. 90% sunt pe dinafară. ACESTEA SUNT LUCRURI ȘTIUTE ȘI RAPORTATE LA NIVELUL MINISTERULUI TRANSPORTURILOR!”, continuă sursa.
În depărtare, o altă aeronavă de pasageri licăre sacadat.
Unde-i lege, e tocmeală!
1 noiembrie 2006. La Biroul Permanent al Camerei Deputaților este depus un proiect de lege privind personalul aeronautic tehnic din aviaţia civilă din România. Acestă categorie de specialiști fusese ocolită de beneficiile pe care le aveau restul angajaților cu legătură directă în operarea unui aparat de zbor. “Relația între vibrațiile produse de zgomot și degradarea biologică la nivel celular” dar și “Vlaicu, Vuia, Coandă inainte de a fi piloți au fost ingineri tehncii(sic!)”, sunt subliniate în expunerea de motive. Doi ani mai târziu, după un traseu sinuos prin Parlament, și cu avize negative de la Comisia de muncă a Camerei și de la Guvern, actul normativ este promulgat.
Față de varianta propusă inițial, noua lege 95/2008 include într-o categorie specială toți mecanicii din aviația civilă, fie că e vorba despre cei care însoțesc piloții în cockpit, capabili să remedieze sau să atenueze impactul unor defecțiuni apărute în timpul zborului – care pot pune în pericol viața pasagerilor și a echipajului – fie că e vorba de mecanicii de la sol care au diverse licențe și certificări.
Tehnicienii experimentați ies la pensie mai devreme
Printre beneficiile noii legi se numără pensionarea anticipată, acordarea a 18 salarii brute compensatorii la pensionare, concediu de odihnă suplimentar de 12 zile dar și polițe de asigurare obligatorii, plătite de angajator, inclusiv pentru pierderea temporară a capacității de muncă. În 2012, legea este atacată la Curtea Constituțională de o companie concurentă a TAROM. Operatorul reclamă încălcarea principiului contributivității, discriminarea între salariații companiei dar și faptul că salariile compensatorii la pensionare sunt acordate chiar dacă beneficiarul a lucrat o perioadă scurtă de timp. Curtea respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate pe 24 mai 2012.
Trei ani mai târziu, pe 1 octombrie 2015, conducerea TAROM, dar și reprezentanții celor nouă sindicate, semnează un nou Contract Colectiv de Muncă. Printre beneficiile negociate de sindicate se numără și o serie de sporuri “exotice” care variază între 10% și 25% din salariul de bază stabilit la 1200 de lei: sporul de “ecran”, de “cască radio”, de “complexitate a muncii” și de “stres”. Mai mult, compania se angajează să asigure transportul, cazarea și diurna delegațiilor sindicale în cazul unur deplasări.
În urma negocierilor, TAROM se mai angajează să plătească anual al 13-lea salariu, plus “bonus de vacanță” și câte un salariu de bază de Paști și de Crăciun. Asta deși, câteva luni mai târziu, raportează pe tot anul 2015 datorii de 228.781.800 lei, o pierdere de 27.426.980 lei și profit 0 la un număr de 1.880 de salariați.
În Contractul Colectiv de Muncă sunt introduse, separat, și câteva câteva anexe privind o serie de beneficii “cu dedicație” pentru personalul de la Direcția Tehnică. Anexa privind acordarea concediului de odihnă suplimentar prevede, pe lângă plata zilelor libere, și deconturi de până la 480 de euro pentru fiecare salariat la întoarcerea din sejur. În cazul în care călătorește cu mașina personală, tehnicianului i se decontează deplasarea dus-întors, la un consum mediu de 10litri/100 de kilometri.
O altă anexă privește asigurările pentru personalul aeronautic tehnic certificat cu licență și/sau autorizație. În 2015, la semnarea noului Contract Colectiv de Muncă, compensațiile pentru pierderea temporară a capacității de muncă scad de la 100 de euro, cât prevedea vechiul document, la 40 de euro pentru ziua “de suferință”.
Asigurarea este valabilă doar dacă adeverința de concediu medical stipulează minimum 11 zile de recuperare. “100% din evenimentele din trecut s-au întâmplat acasă. Sunt declarații că și-au rupt piciorul când au fost să cumpere pâine sau că au furunculi inghinali. Totul se face prin sindicat”, explică sursa noastră. Acest lucru este confirmat și de o înregistrare publicată de revista Capital, la începutul anului trecut, care demonstrează că nu toți banii rămân la tehnicieni. Un sindicalist de la Direcția Tehnică este înregistrat cum cere “partea” la întoarcerea unui angajat din concediul medical.
Un audit guvernamental din februarie 2016, realizat în urma mai multor incidente în care au fost implicate aeronave TAROM, scoate la iveală din arhivele departamentului de resurse umane că 56 de salariați ai Direcției Tehnice au depus 146 de certificate de concediu medical. “Din totalizarea zilelor de concediu medical aferente anului 2015 rezultă că cei 56 salariaţi au fost în incapacitate temporară de muncă un număr de 1.506 zile calendaristice”, concluzionează inspectorii ministerului.
O “căciulă” de bani
În raportările contabile ale companiei, făcute publice în luna august 2017, sunt calculate, negru pe alb, la capitolul “Cheltuieli cu personalul” efectele financiare al unor astfel de beneficii. Doar între lunile ianuarie și iunie ale acestui an, compania de stat a decontat 22.161.773 de lei numai pentru “cheltuieli cu asigurările și protecția socială”.
Salariile și indemnizațiile s-au ridicat, în doar șase luni de zile, la 73.695.512 de lei. Tradus în euro, cumulat, asta înseamnă o presiune pe bugetul companiei de aproape 21 de milioane de euro, doar pentru o jumătate de an.
“În loc de 80 de licențe, cât ar fi necesar(n.r. – pentru flota TAROM), sunt 400 și ceva(n.r. – la Direcția Tehnică). Ca să ia toți drepturile astea. Printr-o portiță legislativă și prin complicitatea unor personane care au competențe pe certificare, echivalările și anumite tipuri de licență au ajuns să fie acordate unor personane slab calificate”, dezvăluie sursa noastră.
Inflație de tehnicieni certificați
Numărul foarte mare de tehnicieni cu licențe și diverse certificări, explică sursa noastră, ar genera costuri uriașe pentru orice operator. Tocmai din această cauză, concurența directă a TAROM are un număr limitat de tenhcieni licențiați și certificați pentru că sunt o resursă înalt calificată care trebuie bine plătită ca să asigure siguranța zborului. Majoritatea reparațiilor sunt făcute de tehnicieni cu studii medii, instruiți special pentru lucrări punctuale și doar rezultatul muncii lor trece prin mâinile unui tehnician licențiat și certificat, care verifică dacă aeronava este “aptă” de zbor.
Dar nu asta ar fi principala problemă. Mulți dintre deținătorii de licență de la TAROM ar avea carențe uriașe din punct de vedere profesional. Sursa noastră ne dă și un exemplu: “Conversiile unităților de măsură în sistem internațional, din metric pe care îl folosim noi, în sistem imperial. Este foarte important, pentru că Boieng-ul e american și vine în inchi. Și dacă ție îți spune documentația să strângi un șurub la un anumit libre/inch și tu ai cheia în metric trebuie să faci o conversie. Sunt niște lucruri de bază. Nu știu ce-i ăla PSI(nr. – pounds per square inch). Mă refer la unități de măsură a presiunii în sistem imperial față de înalțime milimetri de coloană de mercur sau milibari. Sunt absolut pe dinafară! Mai avem un nucleu de câțiva profesioniști, care lucrează și țin TAROM-ul”, punctează sursa noastră.
Ultimul incident tehnic înregistrat de TAROM a avut loc sâmbătă. O aeronava de tip ATR, care era programată pentru cursa ROT 606 Timisoara-Otopeni, a aterizat de urgență după 15 minute de la decolare. Potrivit companiei, motivul îl reprezintă “semnalizarea unui senzor care controleaza starea aeronavei”.
Libertatea a înaintat o solicitare scrisă către TAROM cu privire la prevederile noului Contract Colectiv de Muncă, semnat la începutul acestei luni cu sindicatele. Până la ora publicării acestui material, compania nu a transmis niciun răspuns.
În episodul următor, Libertatea continuă dezvăluirilor: cum este ținută intenționat TAROM în “moarte clinică” și cine sunt vinovații pentru pierderile record din ultima perioadă.
CITEȘTE ȘI: VIDEO EXCLUSIV/ “Dosarul” TAROM, episodul 2: Compania de stat îi pontează, concurența beneficiază. Tehnicienii își “iau zborul” în timpul programului