O iniţiativă a celor mici, sosiţi cu întârziere în UE, după urgia comunistă
În 2015, la iniţiativa micuţei şi inimoasei Croaţia, alte 11 ţări, printre care şi România, şi-au creat, în interiorul UE, un mecanism de cooperare şi ajutor reciproc direct, pe direcţii economice complementare: infrastructura de transport, cooperare/conectivitate energetică şi construirea unei „autostrăzi digitale”, pentru încurajarea şi facilitarea afacerilor la scară largă. Scopul urmărit este ridicarea sudului şi estului Europei, recuperat în anii 90 de sub influenţa sovietică, la nivelul de competitivitate occidentală. Proiectul, care leagă simbolic Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră, este asumat de state-membre UE (Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia), dar nu este o iniţiativă a Bruxelles-ului.
Oricâte eforturi ar face Uniunea Europeană, pentru a sprijini ţările foste comuniste să devină pe deplin democratice, competitive şi prospere, nimic nu este mai eficient decât implicarea proprie a acestora, pe proiecte mai mici, palpabile, mai uşor de gestionat şi cu un orizont de împlinire mai apropiat. Ideea constituirii unei axe de business şi conectivitate cu tendinţe exclusiviste evidente – „Intermarum” – a aparţinut liderilor polonezi, dar diverse presiuni interne şi externe, au făcut ca abia Croaţia să reuşească să genereze o masă critică, pentru ca „Iniţiativa celor Trei Mări” să vadă lumina zilei. Evident, nu toţi europenii sunt lămuriţi dacă forumul de afaceri este doar centrifug ideii unei Europe Unite, sau este chiar proiectul complementar, de care Bruxelles-ul are nevoie. Dar prezenţa la Bucureşti a lui Jean-Claude Junker, preşedintele Comisiei Europene, dă o undă verde necesară acestui forum, ca parte a iniţiativelor europene de viitor.
Statele Unite, mereu cu un pas înainte în Europa
În schimb, americanii nu au stat prea mult pe gânduri.
Administraţiile de la Washington privesc geostrategic resursele şi dinamica economică din UE şi încurajează iniţiativele pragmatice, pentru securizarea afacerilor şi dezvoltării pieţei libere, pe linia de demarcaţie dintre Europa şi fosta Rusie comunistă şi hegemonică. Prezenţa excepţională a Secretarului Energiei din SUA, Rick Perry, trimisul preşedintelui Donald Trump, la „Iniţiativa celor Trei Mări”, spune totul: pungile uriaşe de gaze naturale de sub mările Europei sunt un obiectiv strategic al companiilor extractive maritime americane, a căror tehnologie super-avansată este singura capabilă ca, în scurt timp, să facă profitabilă explotarea acestei resurse planetare, în folosul tuturor celor implicaţi.
România – gazda perfectă, pentru un proiect ambiţios
Când vezi la Bucureşti cei nouă preşedinţi din ţările europene, comisari europeni, oficiali din guvernul american, sosiţit pentru două zile de forum de afaceri de preşedintele român, Klaus Iohannis, îţi vine să spui: Da, asta este România pe care mi-o doresc! O ţară căutată de ţări puternice şi vizionare, o ţară civilizată, bine demarcată pe harta lumii şi a Europei, o ţară dorită la masa marilor proiecte, o ţară respectată pentru seriozitatea, predictibilitatea şi angajamentul faţă de parteneri.
Politicienii strâmbi şi penali schilodesc destinul bun al României
Dar nu, România nu e această ţară de două zile, decât cu mari şi încăpăţânate eforturi. Forumul „Iniţiativa celor trei Mări” se ţine pe datorie sau pe o sumă scoasă cu greutate de la bugetul lui Dragnea, pentru motivul că jupânul PSD are boală pe preşedinte. Agenda României, pentru că trece obligatoriu prin biroul de la Cotroceni aş şefului statului, este oricând prilej de boicot sau de strâmbe, venite din partea strâmbilor din politica românească. Un aer fetid, puţind a infracţionalitate şi tentative penale, îneacă societatea românească de peste doi ani de zile. O guvernare scelerată, având în cap numai protejarea corupţilor cu gulere albe şi mafiotizarea instituţiilor statului, frânează destinul bun al României.
Şansa românilor de a se salva, într-o Românie conectată la marile proiecte regionale, europene şi auro-atlantice, este să se informeze corect şi să aleagă curat, în selectarea politicienilor pe mâinile cărora îşi încredinţează destinul, o dată la patru ani.
Nu cu politicieni mici se face destinul mare al ţării.
Claudiu Săftoiu – autorul este doctorand în informații și securitate națională, la Universitatea Națională de Apărare „Carol I. A fost președinte-director general al Televiziunii Române (2012 – 013), director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007) și consilier prezidențial (2004-2006). Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: „Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni (Editura Trei, 2003).