Degetul arătător – arma cea mai de preț a decidenților români
Klaus Iohannis, indignat, arată cu degetul spre guvernul Tudose și pleacă la New York. Mihai Tudose, la mișto, arată cu degetul spre primarul Robu de la Timișoara, și pleacă la Arad. Primarul Robu, nedreptățit, arată cu degetul spre ANM și rămâne de strajă lângă totemul bănățean ”Bine ați venit la Timișoara”, care s-a prăbușit peste un tânăr de 24 de ani, aflat în propria mașină. Ministrul de Interne, Carmen Dan, s-a deplasat la fața locului și a promis comandamente de urgență, cu participarea premierului său, și că se lucrează la un sistem de avertizare și mai bun decât cel existent, de la DSU, descărcat de doar 100 000 de utilizatori. Doamna Dan a mai spus și câteva cuvinte de durere lângă paturile de spital a doi copii răniți. Fostul premier, Dacian Cioloș, arată cu degetul și el spre ANM și ISU și admite că oamenii ar fi putut fi preveniți, dar sistemele de avertizare și informare a populației nu au funcționat. În final, am aflat că guvernanții vor mai pune de o comisie de specialitate, care să creeze un mecanism integrator de avertismente, numit SISTEM ALERT, pentru anunțarea pe telefon a populației, înaintea situațiilor de risc major. Mecanismul interinstituțional va agrega activitatea ANCOM, IGSU, STS și a operatorilor de telefonie.
Soluția avertizării timpurii există demult, deciziile lipsesc
Ceea ce este paradoxal în această sarabandă a ”pasării responsabilității”, după spusele președintelui țării, e că toată lumea – politicieni, specialiști, cetățeni simpli – știu că există o singură soluție, pe care țări europene o folosesc de zeci de ani și care îi ajută pe cetățeni să se ferească din calea pericolelor extreme – inundații, furtuni, tornade, secete, cutremure etc.- Această soluție este numitul, la noi, SISTEM ALERT, care funcționează prin mesaje SMS transmise în timp real tuturor posesorilor de telefon dintr-un areal național. Despre asemenea sistem se știe demult, la nivelul guvernului, se discută deja de peste un an despre implementarea acestuia, la nivel inter-instituțional. Asta o știa însă numai guvernul, fiindcă nu i-a folosit la nimic. Țări mai grijulii cu cetățenii lor, cum este Austria, au instalat astfel de sisteme de alertare în zone publice, aplicând regula proximității și avertizând cu mare precizie fenomene extreme, pe un perimetru strict afectat. În Austria, cetățenii sunt preveniși cu câteva zeci de minute înainte și sunt obligați fără excepție să se supună dispozițiilor autorităților locale. Dacă li se spune să nu iasă din case, nu iese nimeni. Dacă li se spune să se urce în mașină și să abandoneze imediat zona, o fac neîntârziat. Disciplina și supunerea față de anunțurile autorităților, în managementul situațiilor de criză, salvează vieți.
Despre solidaritate și omenie
În ultima vreme, au avut loc adevărate catastrofe în lume. Uraganele Irma și Maria, de categoria 5, letală, au distrus comunități și teritorii imense. Numărul morților a fost unul mic, raportat la magnitudinea calamităților. Sistemele de avertizare au funcționat cu zile înainte, iar decidenții, fie ei tehnici, fie politici, au cerut la unison cetățenilor să se adăpostească sau să accepte fără crâcnire evacuarea în masă, pentru a nu-și risca viețile. Nici înainte, nici în timpul și mai ales nici după ce urgiile au trecut, politicienii de acolo nu și-au aruncat responsabilitatea de la unul la altul, cum se întâmplă, dezgustător și frecvent, la noi. Mai mult, politicienii din zonele calamitate au abandonat discursul politic orientat spre publicul electoral și s-au adresat de la om la om, empatizând cu victimele și cei afectați, conduși de o solidaritate umană simplă, nediferențiatoare, funcție de apartenența la un partid.
Fereastra spre propria țară se deschide târziu
Furtuni, tornade, vijelii, vor mai veni peste România. Poate că la următoarea, vom fi mai preveniți. Dar până atunci, mi-aș dori ca toți cei care vremelnic ocupă poziții în statul român, să fie solidari, uniți și umili, în ajutorarea celor care trec prin situații limită, datorate intemperiilor, stihiilor, forțelor uluitoare ale naturii. Dar poate că, prea ocupați cu uraganele proprii, pe care și le creează între ei și între partidele lor, politicienii nu au timp să se uite cu o clipă mai devreme pe fereastră, afară, la țara lor.
Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).
CITIȚI ȘI:
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Să plângem cu Goțiu și Palada. Despre politicieni nesimțiți față de propria nesimțire
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Ședințele CSAT – locul de unde planurile militare și de securitate ale României sunt angajate în curse contra-cronometru
- Editorial de Claudiu Săftoiu. România jalonează viitorul european: preia președinția UE la 1 ianuarie 2019 și organizează primul Summit UE post-Brexit, la Sibiu
- Editorial de Claudiu Săftoiu. ”ZAPAD 2017” – un exercițiu militar rusesc la cheie. Joaca de-a invazia asupra Europei
- Editorial de Claudiu Săftoiu. La 16 ani după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA: vigilență extremă între statele lumii, încordare apăsătoare între oameni, comunități și religii
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Încet cu naționalismul pe gheața relațiilor româno-ungare
- Editorial de Claudiu Săftoiu. În bugetul Apărării nu e pace. Cum se împacă setea de înarmare a României, cu foamea de bani a militarilor, generată de Legea salarizării unitare?
- Editorial de Claudiu Săftoiu: Alerta începutului de an școlar: editarea și tipărirea manualelor școlare – o miză a colectării de bani pentru partid, din educație?
- Editorial de Claudiu Săftoiu: Un răspuns regional, nenuclear, imediat și neechivoc, la provocarea nucleară nord-coreeană. De ce este acesta singurul acceptabil?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Zoe Petre – înaltul consilier politic al națiunii române
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Când medicina e făcută de satrapi carismatici: cazul doctorului Burnei – schilodirea de imagine sau schilodirea de copii?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. O nouă criză globală vine, cu labele ei mari, peste România. Guvernul de la București tropăie vesel printre bombele pe care singur le plantează în economie