Tot mai aproape de renunțarea la ora de vară în Europa. De ce nu mai vor oamenii să dea ceasurile înainte cu o oră

De altfel, medicii – inclusiv cei români – avertizează că schimbarea orei ar avea chiar și efecte periculoase.

„Crește riscul de infarct cu 5-10% – timp de trei zile după trecerea la ora de vară în special persoanele tinere, active profesional; crește riscul suicidar – timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi și la cei cu vulnerabilități psihoemoționale.

Scurtarea duratei somnului cu o oră, precum și trezirea cu oră mai devreme, duce la un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii. Acestea se asociazî expunerii prelungite la lumină și modificări în secreția melatoninei cu efect asupra reglații ritmului circadian (somn-veghe) determinând modificări:

• cardiovasculare manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și variate tulburări de ritm cardiac;
• neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolență), astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetență sau bulimie), până la dereglari afective sezoniere și ideație suicidară„, a declarat conf. univ.dr.Tudor Ciuhodaru.

Recomandări

„Trebuie să desființăm regimul Putin și dictatura sa”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (V)

Din cauza acestor efecte negative, mai mulţi parlamentari români vor renunţarea la ora de vară. Deputatul PMP (Partidul Mișcarea Populară), Marius Paşcan, a iniţiat un proiect legislativ prin care propune renunţarea la ora de vară, motivând că aceasta are efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi că perturbă transportul feroviar şi aerian.

Introdusă în anul 1916, ca urmare a condițiilor economice generate de Primul Război Mondial, ora de vară a avut drept scop crearea unei economii în privinţa consumului de energie electrică şi termică.

Deși majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință modificării orei, cercetătorii au constatat, însă, că organismul are nevoie de aproape 15 zile pentru a se adapta trecerii la ora de vară.

Ora de vară, în România

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, în timpul Primului Război Mondial. Referitor la acest aspect, regina Maria nota în jurnalul său, la 5/18 iulie 1917:

„De azi, se schimbă ora – se dă înainte, ora șapte e deja ora opt și așa mai departe. A trebuit să o facem pentru că rușii așa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate. La început va pricinui totuși încurcături, fără îndoială”.

După război s-a renunțat la folosirea orei de vară, aceasta fiind reintrodusă în 1932, din aceleași rațiuni economice. Până în 1939 ora de vară a funcționat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932: 22 mai), ora 00:00 și prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale).

Recomandări

Deputatul AUR care a primit fraudulos locuință de la MApN și a vândut-o de 13 ori mai scump. Condamnat, generalul Mircia Chelaru a încercat să anuleze sentința

Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, și 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.

Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979 (cf. wikipedia.org).