EXCLUSIV | Doi bătrâni au rămas singurii locuitori ai unui sat de lângă Cernobîl. De câţiva ani, însă, nu-şi mai vorbesc

Bătrânul Ivan are peste 70 de ani. Trăieşte în condiţii mizere, singur, într-o casă dărăpănată din satul Paryshiv, de lângă Cernobîl. Chiar şi acum, după mai bine de 30 de ani de la Cernobîl, cel mai grav accident nuclear din lume, bătrânul îşi aminteşte foarte bine momentul în care, în 1986, s-a dat alarma şi toată lumea a fugit la adăpost din calea radiaţiilor. La aproape o zi după ce reactroul 4 al centralei nucleare a explodat, toată lumea a fost evacuată. Dar după aproximativ 10 ani, omul a refuzat să mai stea în afara zonei cu radiaţii şi s-a întors în locuinţa sa.

Ivan stă singur de peste 30 de ani, starea sa de sănătate e precară, nu mai are pe nimeni cu care să schimbe o vorbă şi mănâncă ce îi aduce fiul său, o dată la câteva săptămâni

FOTO: Cristian Lipovan

„Asta e casa mea, eu aici vreau să rămân. Nu mi-a fost frică de radiaţii, nici de moarte. Nu îmi pasă că stau singur”, a spus Ivan, într-o ucraineană foarte greu de înţeles, fotografilor români pe care i-a primit în casa lui de lângă Cernobîl.

Cristian Lipovan, românul care a explorat ruinele de la Cernobîl, alături de nouă conaţionali şi o ucraineancă, au mers acasă la bătrânul Ivan, în satul Paryshiv, aflat la 15 kilometri de centrala nucleară de la Cernobîl, pentru a vedea cum trăieşte un om în mijlocul pustietăţii. Bărbatul a fost foarte încântat să vadă un grup atât de numeros de oameni că îl vizitează.

Recomandări

Manosfera, zona internetului populată de cele mai abjecte ființe: băieții și bărbații dezbat inclusiv moduri în care să-și abuzeze mamele sau surorile

„El stă absolut singur acolo. O dată la câteva săptămâni, fiul său vine să îi mai aducă mâncare. Nu vrea sub nicio formă să plece, deşi nu mai are pe nimeni acolo. În acea localitate mai e un singur locuitor, o femeie, care la fel ca Ivan, a refuzat să plece şi preferă să stea de una singură. Culmea e că cei doi, în urmă cu mai mulţi ani, s-au certat şi de atunci nu au mai dat ochii unul cu altul. Şi uite aşa, după ce că sunt singurii locuitori ai satul Paryshiv, acum nici nu-şi mai vorbesc şi trăiesc aşa, izolaţi de toată lumea”, povesteşte Cristian Lipovan despre bătrânul Ivan.

Ce s-a întâmplat la Cernobîl

În urmă cu 32 de ani, la ora locală 01:23, reactorul numărul 4 al Centralei Nucleare de la Cernobîl, situate la aproximativ 100 de kilometri de Kiev, în nordul Ucrainei, exploda în timpul unui test de siguranţă. Inginerul-şef adjunct, Anatoli Diatlov, a rămăs în camera de control pentru că a refuzat să creadă amploarea catastrofei.

În timp ce 50 de tone de combustibil nuclear săreau în aer şi distrugeau acoperişul reactorului, şeful de tură, Aleksandr Akimov, a trimis doi oameni să coboare manual tijele de control. Ambii au murit în mai puţin de un minut în urma expunerii la radiaţii. Nimeni nu a avut dreptul să îşi părăsească postul, deşi unii începuseră deja să resimtă efectele expunerii la radiaţii.

Recomandări

Tarifele lui Trump pentru industria auto vor încetini economia României – ANALIZĂ

Primii pompieri au ajuns la centrală în numai câteva minute, fără echipament de protecţie şi fără să ştie pericolul în care se află. Unii au început să adune grafitul de la reactor, glumind despre dozele fatale de radiaţii, fără să îşi dea seama că erau expuşi la ele. Peste 30 dintre ei au murit în următoarele zile, săptămâni sau luni.

Combustibilul nuclear a ars timp de zece zile şi a emis în atmosferă elemente radioactive care au contaminat, potrivit câtorva sute de estimări, până la trei sferturi din Europa, dar mai ales Ucraina, Belarusul şi Rusia, la vremea aceea republici sovietice. Moscova a încercat să ascundă accidentul. Prima alertă publică a fost emisă, pe 28 aprilie, de către Suedia, care a detectat o creştere a nivelului radioactivităţii.

În cele din urmă, 600.000 de aşa-numiţi “lichidatori” din toată Uniunea Sovietică au fost recrutaţi pentru a curăţa zona, în următorii patru ani. În total, 116.000 de persoane au fost evacuate în 1986, pe o rază de 30 de kilometri în jurul centralei, care a rămas zonă de excludere până astăzi. Alţi 230.000 de oameni au fost evacuaţi în anii următori. Cu toate acestea, cinci milioane de ucraineni, belaruşi şi ruşi continuă să trăiască în zone iradiate în grade diferite.

Recomandări

De unde ar putea cumpăra România nava de război de 150 de milioane de dolari și despre ce model ar fi vorba

CITEȘTE ȘI

Câți bani primesc partidele din Parlament, din bugetul statului, după ce și-au schimbat legea în favoarea lor

EXCLUSIV/Macanache, poveste de viață fără fard: “Nu trebuie să mergi acolo băut, pe când eu… abia știam unde e scena”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro