EXCLUSIV. Mii de drone ilegale ”spionează” România | Din cele aproximativ 4.500 de aparate de zbor fără pilot existente în țara noastră, doar 170 sunt înmatriculate, proprietarii celorlalte riscând închisoarea

În urmă cu un deceniu drona părea pentru români parte a unui viitor îndepărtat. Aparatele de zbor fără pilot folosite în domeniul militar – în războaie duse la distanță -, puteau fi văzute doar în filme. Acum, însă, drona pare să-și fi câștigat locul ei în cotidianul plaiurilor mioritice și chiar să dea mari bătăi de cap celor care au în grijă securitatea și siguranța țării.

Chiar dacă nimeni nu știe cu exactitate numărul avioanelor fără pilot care sunt în posesia românilor, din cauza faptului că se vând la magazin, sub formă de jucării, specialiștii în aeronautică apreciază că vorbim de cel puțin 4.500 de astfel de aparate. Problema cea mai mare e că extrem de puțini dintre proprietarii lor se sinchisesc să declare autorităților o­­biectul zburător comandat de la sol. Statisticile Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) stau mărturie.

”Din estimările noastre, vorbim de aproximativ 4.500 de drone profesioniste, capabile să facă aerofotografii, filmări și supravegheri. Dar nu e o cifră oficială pentru că la noi sunt înmatriculate doar 170 de astfel de aparate de zbor fără pilot! Asta este cifra oficială a dronelor din România! Restul, de peste 90%, sunt în ilegalitate. Proprietarii dronelor deținute fără a fi înregistrate legal trebuie să știe că nu dețin o jucărie, ci un aparat de zbor fără pilot care se supune regulilor aviatice. De aceea, dacă nu vin la noi pentru înmatriculare și sunt prinși că ridică drona de la sol riscă închisoarea de la șase luni la un an”, ne-a declarat inspector Remus Dogaru din cadrul AACR.

Surse din cadrul ”Internelor” ne-au dezvăluit că probelma dronelor poate îmbrăca forme care aduc atingere siguranței națio­n­ale, motiv pentru ca­re specialiștii AACR lucrează la un protocol de colaborare în care vor apărea și polițiști pentru a-i putea depista, în echipe comune, pe cei care folosesc drone ilegale.

Recomandări

Inspectoratul de Stat în Construcții, cuibul protejaților de partid. Cine conduce instituția și pe ce filieră a ajuns în funcție

1.500 de aparate în 2012

Anul 2008 a însemnat intrarea timidă a dronelor în viața românului, iar cinci ani mai târziu specialiștii au realizat că au de-a face cu un ”boom”, cu o explozie tehnologică la care românii au ”cuplat” – la început ca ”fiță” -, mai rapid decât și-a imaginat cinev. Prin 2012-2013, se estima că vreo 1.500 de drone sunt pe cerul patriei, toate ilegale. De ce a făcut românul așa repede pasiune pentru aceste aparate care pot ajunge și până la câteva zeci de mii de euro? Unii din necesitatea de a-și face meseria mai ușor, alții pentru a-și satisface un moft.

Drona invizibilă X47 poate plasa sateliți pe orbită

Prima dronă militară de spionaj a fost realizată de israelieni în 1980. Prin 1982, în România se foloseau aeromodele- dronă pentru tragerile antiaeriene la poligonul de la Capul Midia. Se dădea drumul aparatului de zbor iar artileriștii trăgeu în el. Fiind un obiect mic la înălțime mare, foarte rar era atins. Vremea a trecut, iar acum dronele se găsesc la liber în hypermarket. Cele mai multe sunt chinezești, deoarece chinezii sunt lideri mondiali, ca număr de aparate de zbor fără pilot. Sunt urmați de americani, israelieni și ruși. Din punct de vedere calitatativ, cei mai avansați sunt americanii, care au realizat o dronă inteligentă, X47, invizibilă pe radar, capabilă să plaseze sateliți pe orbită și să aterizeze pe un portavion fără probleme. Din punct de vedere militar, dronele par a fi următoarea generație de arme de asalt: execută ordinele întocmai, fără să greșească. l

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

Taxa de înmatriculare este de 90 de euro

Specialiștii Autorității Aeronautice Civile Române le recomandă tuturor celor care au o dronă în proprietate să intre în legalitate. E nevoie de o declarație notarială (în cazul în care drona a fost construită în regim propriu) sau de factura care atestă cumpărarea ei, de actele de identitate ale persoanei, de plata unei taxe de 90 de euro plus TVA (care se achită o singură dată) și de o cerere care se completează la sediul AACR. ”Proprietarul primește apoi codul de țară (YR), un ”D”, de la dronă, și o serie din patru cifre. Toate aceste indicative formează marca de identificare a aparatului de zbor”, a adăugat Remus Dogaru.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro