EXCLUSIV: Procurorii militari vor să ceară la instanță demiterea a peste 80 de lucrători ai ISU Dobrogea, angajați în 2007 prin fals dovedit, dar nesancționat

Mai precis, este vorba despre dezvăluirile făcute de Libertatea.ro referitoare la modalitatea în care a fost închis dosarul disjuns din cazul de corupție al generalului Petre Trandafir.

În cauza disjunsă din dosarul gradatului un procuror militar al DNA a oprit intempestiv cercetările deși instanța supremă îi condamnase pe cei judecați în primul dosar, care viza exact același gen de fapte.

Magistratul DNA a clasat faptele de abuz în serviciu săvârșite de cei aproape 20 de inculpați vizați în cauza în care era cercetată modalitatea de angajare ilegală a altor 83 de persoane.

În primul dosar, cel soluționat definitiv de judecătorii ICCJ cu condamnări pentru cei trimiși în judecată, magistrații au desființat înscrisuri ce au stat la baza angajării a aproape 200 de persoane, pentru care probele au dovedit falsul prin care s-au făcut încadrările lor pe post.

La acest moment surse judiciare afirmă pentru Libertatea.ro că se analizează modalitatea prin care să se ajungă la anularea înscrisurilor, procedură ce trebuia efectuată acum doi ani și jumătate, la momentul clasării finale.

83 de persoane ținute zece ani ilegal în funcții

Libertatea.ro a solicitat PTMB să explice traiectoria acestui caz după clasarea cercetărilor la DNA a faptei de abuz în serviciu, ce atrăgea competența Direcției, și măsurile legale luate de procurorul la care a ajuns acest dosar.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

În acest context instituția arată că după clasarea faptelor de abuz în serviciu dosarul a ajuns la Parchetul Curții Militare de Apel (PCMA) pentru cercetarea faptelor rămase.

În 15 decembrie 2014 procurorii de la PCMA au clasat toate acuzațiile care mai erau pe numele generalului Petre Trandafir iar dosarul a fost trimis la PTMB pentru continuarea cercetărilor față de restul de persoane din dosar.

„Din situația de fapt expusă anterior, rezultă că aceste infracțiuni (fals, uz de fals și instigare la cele două fapte – n.r.) au fost săvârșite la data 15.08.2007, cu precizarea că şi în vechea reglementare dar și în actuala reglementare ele erau pedepsite cu maximum cinci ani de închisoare, în condițiile în care în cauză, operează principiul prescripției speciale, situație ce conduce la concluzia că de la data de 15.08.2007 prescripția răspunderii penale intervine peste 7 ani şi jumătate, termen care s-a împlinit la data de 15.02.2015”, explică PTMB în răspuns, confirmând informațiile Libertatea.ro.

Fapte dovedite dar nesancționate

„În prezenta cauză, în urma administrării probelor, respectiv audieri suspecți, audieri inculpați, audieri martori, constatări tehnico-științifice grafologice, s-a stabilit că pentru un număr de 83 de candidați, suplimentar față de cei 205 candidați ce au făcut obiectul dosarului nr. 92/P/2007, s-au falsificat foile de concurs, rezultatele false fiind trecute în borderouri individuale, apoi în borderoul colectiv, iar la final, în Procesul-verbal final al comisie de concurs.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

Toți cei 83 de candidați au fost declarați admiși prin fals și uz de fals și au fost ulterior încadrați nelegal la unitatea militară unde au dobândit tot nelegal și calitatea de militar.( toate aceste documente urmând a fi anulate).

Precizăm că, în cauză, s-au întocmit șase rapoarte de constatare tehnico-științifică grafoscopică, toate fiind depuse la volumul 36, cu precizarea că, foile de răspuns falsificate pentru cei 83 de candidați se află în volumul 33 /filele 40-61 și filele 93-106 și volumul 34/ filele 72-87 și filele 91-119”, răspunde instituția la cererea Libertatea.ro.

Indiferent de lanțul cauzal care a dus la desființarea fără apel a acestui al doilea dosar Libertatea.ro  a solicitat lămuriri cu privire la motivul pentru care, în cazul celor 83 de persoane față de care s-a constatat și admis falsul prin care au fost angajate, nu s-a dispus de către procurorul care a stabilit închiderea definitivă a cazului transmiterea dosarului la judecătorul de cameră preliminară competent pentru anularea înschisurilor ce au stat la baza angajării acestora.

Doi ani suspecți

Libertatea.ro constată că de peste doi ani jumătate, de când s-a dat ultima ordonanță de clasare în acest caz, respectiv în 20 mai 2015, procurorul care a luat decizia finală de încidere a acestui caz, nu a transmis judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Militar București dosarul cu solicitarea prevăzută de lege de anulare a încrisurilor constatate falsificate, astfel încât ele să fie scoase din circuitul civil al actelor și pentru stoparea efectelor juridice pe care acestea le au.

Recomandări

Klaus Iohannis poate desemna noul premier. Scenariul care poate evita intrarea suveraniștilor la guvernare

Mai precis, articolul 549 indice 1 din Noul Cod de Procedură Penală (NCPP) prevede „procedura de confiscare sau desființare a unui înscris în cazul clasării” și arată că „În cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a desființării unui înscris, ordonanța de clasare, însoțită de dosarul cauzei, se înaintează instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunțarea hotărârii prin care plângerea fost respinsă”, stabilește alineatul 1 al acestui articol de lege.

Legea prevede cu claritate și ce se întâmplă când nu există constituire de parte civilă în speța vizată. Articolul 25 alineatul 3 din NCPP arată că „instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunță cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris sau la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii”.

Răspunsul PTMB nu acoperă motivele efective sau vreo explicație plauzibilă pentru care această procedură reglementată de noile coduri penale nu a fost efectuată de procuror după închiderea dosarului, dar arată că la acest moment conducerea unității analizează prevederile invocate, pentru sesizarea judecătorului de cameră preliminară de la TMB.

„Având în vedere modificările din codul de procedură penală (OUG nr.18 din 18.05.2016) privind renunțarea la urmărirea penală, conducerea acestui parchet militar analizează posibilitatea sesizării judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Militar București cu desființarea totală sau parțială a documentelor considerate false pentru care s-a dispus clasarea pentru intervenirea cauzei prev. de art.16 alin.1 lit.f din Cpp,respectiv prescripția”, se arată în finalul răspunsului transmis publicației.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro