Instituția se află în în subordinea Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului instanței supreme și a deschis un dosar penal privind agresiunile ambelor tabere din Piața Victoria.
Dosarul penal a fost deschis după ce președintele țării a cerut procurorului general, Augustin Lazăr, o reacție promptă pe linie investigativă în ceea ce privește comportamentul și reacția Jandarmeriei la protestul de vineri seara, dar și al persoanelor violente din mulțime.
„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a solicitat astăzi, 11 august a.c., Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Augustin Lazăr, demararea de urgenţă a cercetărilor în vederea stabilirii situaţiei de fapt şi elucidării modului concret în care s-a produs intervenţia Jandarmeriei, pentru restabilirea ordinii publice, la protestele de aseară din Piaţa Victoriei din Bucureşti.
De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Procurorului general stabilirea legalităţii intervenţiei şi identificarea persoanelor şi a gradului de implicare sau vinovăţie a tuturor celor care au luat parte la incidentele violente petrecute în Capitală”, a transmis Administraţia prezidențială, printr-un comunicat de presă.
Reacția promptă
„În cursul zilei de astăzi, 11 august 2018, procurori militari din cadrul Parchetului Militar Teritorial de pe lângă Tribunalul Militar București s-au sesizat din oficiu, fiind înregistrat dosar penal cu privire la modul de intervenție al jandarmilor și incidentele petrecute la manifestația din Piața Victoriei din București în cursul zilei de 10 august 2018, precum și în cursul nopții de 10 spre 11 august 2018.
De asemenea, la Parchetul Militar Teritorial de pe lângă Tribunalul Militar București urmează să fie colectate inclusiv sesizările depuse la secțiile de poliție, iar toate plângerile penale depuse vor fi înregistrate sub număr unic.
Pe măsura derulării cercetărilor vom informa opinia publică”, transmite Parchetul General, după solicitarea președintelui.
Comunicatul a venit la scurt timp după ce președintele Klaus Iohannis a cerut Procurorului General al României să demareze cercetările în legătură cu incidentele din Piața Victoriei.
Ce are de făcut PMTTMB
Bilanțul persoanelor rănite în violențele din Piața Victoriei a ajuns la 452. Dintre acestea, peste 60 au ajuns la spital. Printre oamenii atacate cu gaze lacrimogene și fugărite de jandarmi se numără și actorii Marius Manole și Istvan Teglas.
Multe dintre persoanele agresate nejustificat sau fără simț de măsură de către angajați ai Jandarmeriei vineri seară au depus plângeri penale, care vor fi colectate la dosarul procurorilor militari.
În funcție de informațiile și probele relevate de autorii acestor plângeri procurorii militari vor trebui să producă noi probe, să audieze martori, imagini video sau audio și la final să stabilească dacă se impune tragerea la răspundere a pretinșilor agresori ai victimelor de vineri seara.
Cum lucrează de fapt PTTMB
Dosarul ISU Dobrogea viza fapte de corupție privind fraudarea generalizată a unui concurs de ocupare a unor posturi de la această instituție în anul 2009.
O parte din dosar a fost trimisă în judecată iar judecătorii ICCJ au stabilit, definitiv, pedepse cu executare pentru autorii stabiliți de vechea garnitură de procurori militari din DNA, în vreme ce o a doua parte a dosarului deja validat de judecătorii ICCJ a rămas pe rolul DNA Militar în așteptarea probelor științifice.
După ce probele științifice au venit, noii procurori militari au clasat faptele de corupție, au fragmentat dosarul și l-au declinat la Parchetul Curții Militare, care la rândul său l-a transmis PMTTMB.
Cu dosarul în brațe și în pragul prescripției faptelor penale, procurorii militari au decis clasarea unor fapte și constatarea intervenirii prescripției față de altele.
N-au cerut anularea angajărilor ilegale
În comunicările publice adresate la solicitarea Libertatea, instituția explica în vara lui 2017:
„3 şi 4. Solicitarea desfiinţării unor înscrisuri false.
După îndeplinirea procedurilor de comunicare a ordonanţei de clasare şi renunțare la urmărirea penală, soluţia nu a fost atacată şi deci a rămas definitivă, în forma şi dispoziţiile menţionate.
Avînd în vedere modificările din codul de procedură penală (OUG nr.18 din 18.05.2016) privind renunţarea la urmărirea penală, conducerea acestui parchet militar analizează posibilitatea sesizării judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Militar Bucureşti cu desfiinţarea totală sau parţială a documentelor considerate false pentru care s-a dispus clasarea pentru intervenirea cauzei prev. de art.16 alin.1 lit.f din Cpp,respectiv prescripţia”, reprezintă un fragment din răspunsul oficial din 21 noiembrie 2017, al PTTMB privind situația dosarului ISU Dobrogea.
Închiderea efectivă a dosarului s-a făcut prin odonanța din 20 mai 2015. Între 20 mai 2015 și 21 noiembrie 2017 procurorii militari nu au analizat „posibilitatea” de a cerere anularea înscrisurilor falsificate existente și dovedite prin probe la dosar.
Sunt doi ani și jumătate în care persoane angajate, prin fals dovedit, la ISU Dobrogea, au încasat salariile de la stat.
Verificarea site-ului portal.just.ro arată că la momentul publicării acestei știri PMTTMB nu a solicitat unui judecător militar anularea înscrisurilor falsificate, prin care 83 de persoane lucrează la ISU Dobrogea.
Ce spune legea, ce spun juriștii
Potrivit Juridice.ro „în conformitate cu art. 315, alin. (2) din Codul de procedură penală, ordonanța de clasare a procurorului trebuie să cuprindă printre dispozițiile complementare și dispoziția privind sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunere de desființare totală sau parțială a unui înscris”.
„În mod corelativ, legiuitorul a instituit o procedură specială de desființare a unui înscris în cazul clasării, reglementată de art. 549 ind. 1 Cod de procedură penală.
Totodată, pentru întregirea tabloului, în conformitate cu art. 404, alin. (4) Cod de procedură penală, dispozitivul hotărârii judecătorești trebuie să cuprindă, printre altele, restabilirea situației anterioare și soluționarea oricărei alte probleme privind justa soluționare a cauzei.
În ceea ce privește restabilirea situației anterioare, legea de procedură penală atribuie această calitate, exclusiv instanței de judecată (s.n. nu procurorului, judecătorului de drepturi și libertăți sau judecătorului de cameră preliminară), care poate lua măsuri de restabilire a situației anterioare săvârșirii infracțiunii, când schimbarea acestei situații a rezultat din comiterea infracțiunii, iar restabilirea este posibilă (art. 256 Cod de procedură penală)”, notează sursa citată făcând trimitere la legislația penală actuală.
Cu stângul în dreptul
În contextul solicitărilor Libertatea instituția a transmis prin același răspuns ceea ce publicația știa deja:
„Din probele cauzei, a rezultat că la data de 15 august 2007, suspectul şi inculpaţii, în calitate de membrii ai comisiei de concurs, au întocmit în fals foi de concurs pentru un număr mare de candidaţi, scopul acestei activităţi infracţionale fiind acela de a favoriza un număr de aproape 300 de candidaţi, cu privire la care exista o listă întocmită pe laptopul cu care inculpatul mr.(rez.) ALEXANDRESCU GABRIEL, a intrat în sala de corectare în data de 15 august 2007.
Cu privire la un număr de 205 candidaţi, s-au efectuat cercetări în dosarul nr. 92/P/2007 al Secţiei de Combatere a Infracţiunilor de Corupţie Săvârşite de Militari din cadrul DNA, dosar trimis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în care instanţa a dispus anularea tuturor documentelor de concurs dar şi a documentelor de încadrare pentru toţi cei 205 candidaţi, ale căror lucrări fuseseră falsificate.
În prezenta cauză, în urma administrării probelor, respectiv audieri suspecţi, audieri inculpaţi, audieri martori, constatări tehnico-ştiinţifice grafologice, s-a stabilit că pentru un număr de 83 de candidaţi, suplimentar faţă de cei 205 candidaţi ce au făcut obiectul dosarului nr. 92/P/2007, s-au falsificat foile de concurs, rezultatele false fiind trecute în borderouri individuale, apoi în borderoul colectiv, iar la final, în Procesul-verbal final al comisie de concurs.
Toţi cei 83 de candidaţi au fost declaraţi admişi prin fals şi uz de fals şi au fost ulterior încadraţi nelegal la unitatea militară unde au dobândit tot nelegal şi calitatea de militar.( toate aceste documente urmând a fi anulate).
Precizăm că, în cauză, s-au întocmit şase rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică, toate fiind depuse la volumul 36, cu precizarea că, foile de răspuns falsificate pentru cei 83 de candidaţi se află în volumul 33 /filele 40-61 şi filele 93-106 şi volumul 34/ filele 72-87 şi filele 91-119″, se arată în răspunsul oficial.
Audit cu scântei
Surse judiciare afirmă pentru Libertatea că la nivelul ISU Dobrogea a avut loc un audit intern la nivelul anuui 2018, încheiat acum aproximativ două luni.
Informația este confirmată de purtătorul de cuvânt al instituției care nu a putut oferi alte detalii lămuritoare cu privire la obiectul și durata acestui audit.
Potrivit acelorași surse alte ziarului auditul a scos în evidență neregulile de angajare a celor peste 80 de persoane și ar fi creat două tabere în ceea ce privește situația acestora.
Totodată precizează sursele citate la nivelul ISU Dobrogea există încă de la momentul deciziei de condamnarea de la ICCJ în primul dosar ISU Dobrogea animozități între cei angajați prin fals dovedit și cei angajați de bună credință.