Apple este una dintre companiile de tehnologie care pun cel mai mult accent pe viața privată. Când a fost lansat iPhone X, Apple a anunțat că informațiile nu vor fi trimise către serverele companiei, ci stocate local, pe dispozitivele utilizatorilor.
Apple face bani din vânzarea de gadgeturi, nu de date. Însă decizia Apple de a da acces aplicațiilor a fost una ”grabită”, scrie publicația.
Și asta pentru că, deși Apple în sine nu colectează aceste date, aplicațiile care folosi tehnologia de recunoaștere facială de pe iPhone X vor putea stoca datele pe serverele lor.
Problema o constituie faptul că tot ce trebuie să facă dezvoltatorii pentru a vă accesa imaginile privind fața este să aibă un document privind politica de securitate.
Situația este atât de gravă încât un analist de la compania de cercetare Forrester Research a exclamat: ”Doamne sfinte, de ce sunt aceste date accesibile oricărui dezvoltator care agreează o serie de contracte?”, a afirmat Fatemeh Khatibloo.
Regulile impuse de Apple spun că dezvoltatorii nu pot vinde datele, nu pot identifica persoanele anonime și nu le pot folosi pentru reclame.
O imagine spune mai mult decât o mie de cuvinte
Numai că situația e mai complexă: deja tehnologia este atât de evoluată încât anumite programe de inteligență artificială pot detecta dacă o persoană este gay sau nu doar din imagini, iar algoritmii pot identifica opțiunile politice, dacă sunt predispuși la infracțiuni sau dacă au anumite trăsături de personalitate, după cum scria de curând The Guardian. Un alt algoritm dezvoltat de Kairos poate descoperi sentimentele oamenilor.
Și așa ajungem la o altă parte a ecuației: cât de bine va face Apple ”poliția datelor”? Și asta pentru că Apple trebuie să implementeze politicile de securitate și să verifice ce fac programatorii cu imaginile utilizatorilor. Sigur, acest lucru e posibil cu marile companii, dar cum rămâne cu aplicațiile realizate de 1-2 oameni?
În App Store se află 2,2 milioane de aplicații.
Popularizarea recunoașterii faciale și compensarea utilizatorilor
Una dintre îngrijorări este că oamenii vor fi bombardați cu notificări. Or, acest lucru este problematic, deoarece utilizatorii nu pot să nu folosească recunoașterea facială, căci iPhone X nu mai are senzor de amprentă.
Brian Brackeen, șeful Kairos, spune că iPhone X a popularizat ideea de recunoaștere facială. Acesta spune că, în final, rămânem cu o întrebare fundamentală: ”Ce drepturi au oamenii? Sunt ei compensați pentru datele valoroase pe care le partajează (cu dezvoltatorii de aplicații)?”