În plină epidemie, o treime dintre veterinari țin evidența animalelor pe hârtie. Numărul focarelor de pestă porcină din România este dublu față de cel înregistrat de cinci ţări vecine în doi ani

În 2014, reporterii Digi24 au descoperit o “eroare” de 9,5 milioane de animale, care nu existau în realitate şi pentru care statul plătise subvenţii pentru creşterea lor. Nimeni nu ştie, nici la această oră, care a fost prejudiciul şi unde au ajuns banii.

Dincolo de subvenţii, programul informatic a mai fost impus de Uniunea Europeană şi pentru un control al bolilor.

• 900 de medici veterinari din 2.500 nu au acces, în plină epidemie de pestă porcină, la Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA).
• Programul informatic trebuie să ofere autorităţilor o imagine clară cu privire la efectivele de porci din zonele afectate de molimă.
• Softului îi lipseşte o extensie de control sanitar impusă de legislaţia europeană pentru a preîntâmpina răspândirea epidemiilor.
• În multe zone, porcii sunt înregistraţi pe hârtie de medicii veterinari locali, iar informaţiile privind efectivele de animale nu ajung la Centru.
• Fără înregistrare în SNIIA, proprietarii nu pot fi despăgubiţi în cazul în care ANSVSA dispune eutanasierea într-o anumită regiune. 
• Veterinarii sunt obligaţi la plata unei taxe pentru accesarea sistemului statului, deşi mulţi funcţionează la limita subzistenţei. 
• Numărul focarelor de pestă porcină din România este dublu față de cel înregistrat de cinci ţări vecine în doi ani. La noi, peste 600, la ei, 318.
  

  ---

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor a rămas fără servicii de mentenanţă la 1 ianuarie 2015.

Un protocol încheiat de Sanepidul veterinar şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a mutat baza de date a Ministerului Agriculturii pe serverele statului.

Firma privată care a dezvoltat softul s-a angajat să asigure, contra-cost, funcţionarea sistemului până la 31 mai 2018, susţine preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din România, Viorel Andronie.

„În intervalul 2015 şi până în prezent, ANSVSA nu a încheiat acel contract de mentenanţă, deşi în protocolul respectiv spuneau că vor face achiziţia şi vor rezolva problema.

O parte dintre medici au încheiat în nume propriu contracte de suport tehnic cu firma care, conform acordului, a continuat să asigure funcţionalitatea. Unii au refuzat.

Pentru ce era nevoie de acord? În cazul în care un medic greşea şi avea nevoie după aceea de corecţii, dacă nu avea contract, greşeala rămânea aşa în sistem. Asta s-a întâmplat până pe 31 mai 2018″, a declarat, pentru Libertatea, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari.

Tot din luna mai a intrat în vigoare şi Regulamentul european privind datele cu caracter personal (GDPR), care, la rându-i, a impus o serie de modificări în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor.

Mai exact, pentru a avea acces la SNIIA, veterinarii trebuiau să primească un cod de securitate. Cotra cost!

Modificarea a fost pusă în practică pe 9 iulie. Fix în plină epidemie de pestă porcină.

Viorel Andronie explică:

„Ca medicul să primească acel cod de securizare care să-i permită accesul în sistem, trebuia să semneze un acord. Semnarea acordului înseamnă o taxă de 9 euro pe lună.

Acum sunt 900 de medici veterinari din 2.500 care au refuzat plata şi nu au acces la sistem. În aceeaşi situaţie sunt şi DSV-urile.

În contractul de concesiune pentru serviciile veterinare încheiat între medic si statul român este stipulat că ANSVSA trebuie să pună la dispoziţie toate echipamentele şi toate mijloacele adecvate, astfel încât Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor să fie funcţional”.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

108 euro pe an, fără TVA, reprezintă o cheltuială greu de suportat pentru unii medici veterinari. Unii dintre ei au declarat, pentru Libertatea, că abia pot face inspecţii în teren.

Ce înseamnă un Sistem Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor nefuncţional în plină epidemie de pestă porcină africană?

Libertatea a aflat de la un medic veterinar din judeţul Constanţa, care are în grijă o circumscripţie aflată la 65 de kilometri distanţă de cele 471 de focare din judeţul Tulcea.

De când cu pesta porcină africană, proprietarii de porci îi vor înregistraţi în sistemul statului şi apelează, aşadar, la medicul veterinar.

„Ne-au notificat proprietarii să le crotaliem porcii şi noi i-am înregistrat pe formularele de hârtie, dar fără să mai putem să introducem în baza de date acele crotalii cu data aplicării, sexul animalului etc. Asta e o mare problemă.

Să spunem că nu ajunge şi la mine pesta porcina africană, deşi este aproape. În situaţia asta, omul va avea porcul crotaliat, dar nu se regăsește în baza de date. Conform legislaţiei, nu se pot despăgubi decât porcii identificaţi în sistem. Al meu este identificat în teren, dar nu mai este înregistrat în baza de date.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

La Bucureşti nu se ştie, spre exemplu, câţi porci sunt într-un anumit loc. Este o chestiune care ţine şi de gestionarea epidemiei la nivel naţional”, a explicat pentru Libertatea medicul veterinar Cătălina Dinu.

Problemele din jurul Sistemului Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor nu se opresc aici.

SNIIA are un handicap major. Îi lipseşte o componentă de control al bolilor.

„În sensul că dacă un laborator a descoperit că ceva nu este în regulă, sistemul să blocheze automat exploataţia.

Adică fiecare dintre acestea să transmită informaţii care să fie urmărite de stat, în cazul în care are un program de control al bolilor care impune restricţii pentru circulaţia animalelor din specia respectivă.

La porc, cu exemple precum pesta clasică şi pesta africană, o proba de sânge pozitivă introdusă în sistem ar trebui să blocheze automat mişcările de animale.

Şi când cetăţeanul se duce la medic, nici dacă vrea să-l ajute, e blocat de sistem, care nu mai emite formulare de mişcare (n.r. – documente în baza cărora se pot comercializa animalele).

Aceasta este o obligaţie şi prin legislaţia europeană, ca acest sistem sa fie extins pe componentă sanitară”, mai spune preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din România.

• Problemele pe care le semnalează veterinarii vin să confirme o statistică cutremurătoare.
• În mai puţin de un an, pesta porcină s-a extins în peste 600 de locuri din România.
• Prin comparaţie, între 2013 şi 2014, Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, Lituania şi Polonia au avut împreună 318 focare.

Libertatea a solicitat lămuriri de la ANSVSA cu privire la cele semnalate de Colegiul Medicilor Veterinari. Până la ora publicării acestui material, instituţia nu a transmis niciun răspuns.

Citește și:

EXCLUSIV/ Primarul din Ceatalchioi, prima localitate tulceană afectată de pesta porcină: „E o batjocură cum gestionează epidemia! Nici acum nu s-au apucat să împuște mistreții!”

Calamitatea pestei porcine africane. Autoritățile abia acum licitează serviciile de prevenire şi eradicare a bolilor la animale. Medic veterinar: „Nu avem bani de motorină pentru controale în teren”

BREAKING NEWS. E jale! Pesta porcină e în 13 județe ale României, după cum arată harta Comisiei Europene. Mai repede cu 3 săptămâni!

Urmărește-ne pe Google News