Unde se blochează recuperarea prejudiciilor
Centrul de Investigații Media a organizat o dezbatere pe tema recuperării prejudiciilor din dosarele penale. La masa rotundă au fost invitați şefi din sistemul judiciar, Ministerul Justiției, ambasade şi ANAF. Printre vorbitori a fost şi Laura Codruța Kovesi. Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a spus că instituția a sechestrat averi ilicite de aproape două miliarde de euro. Pentru un miliard a primit și confirmarea definitivă din partea instantelor. Cifrele sună bine, dar ceva tot nu merge.
„În cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile DNA au rămas definitive 992 de hotărâri judecătorești prin care instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea de produse infracționale de peste un miliard de euro. (…) Trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu aceste hotărâri, dacă ele sunt executate sau nu. Noi, ca procurori, ne-am îndeplinit atribuțiile şi mai departe este datoria organelor financiare. Să ne imaginăm ce s-ar face în România cu un miliard de euro, dacă acești bani ar fi confiscați. (…)”, a precizat Laura Codruţa Kovesi.
A urmat şi replica ANAF, prin vocea lui Antoine Avram, şeful compartimentului care se ocupă de recuperarea acestor bani: ” Aceste creanțe provenite din săvârșirea de infracțiuni au un caracter cert ca şi sumă stabilită, dar un caracter incert ca sumă ce urmează a fi recuperată. (…) Aceste măsuri asiguratorii nu conduc întotdeauna la recuperarea prejudiciului. (…) De la înființarea noastră şi până în prezent am recuperat peste 400 de milioane de lei din valorificări de bunuri. În anul 2017, am pus 399 de măsuri asiguratorii dispuse de instantă, am înființat peste 2,300 de popriri la terţi, am instituit 1.000 de sechestre pe bunuri mobile şi imobile, am organizat peste 600 de licitații şi am declarat starea de insolvabilitate pentru 455 de debitori. (…) Nu o să scape nimeni să nu plătească, mai devreme sau mai târziu. Gradul de recuperare este strict legat de garanțiile instituite.”
Reprezentantul Fiscului a mai atras atenția asupra calității documentelor care ajung la instituția sa pentru a fi puse în executare. El susține că multe dintre hotărârile instantelor de judecată au lipsuri, chiar şi când vine vorba despre identificarea persoanelor pe care trebuie să le caute pentru recuperarea banilor. Tot el a ridicat şi problema lipsei de personal.
Şefa DNA spune că o parte dintre aceste argumente nu stau în picioare. „Au fost anumite discuții cum că aceste hotărâri nu au fost executate pentru că procurorii nu au instituit sechestrele în mod corespunzător, că bunurile s-au devalorizat în timp. Cu primul argument nu pot fi de acord, pentru că atunci când judecătorii judecă aceste doare, verifică şi legalitatea măsurilor dispuse de procurori”, spune Laura Codruța Kovesi.
Pe lângă ANAF, mai există o instituție care se ocupă de valorificarea averilor ilegale. Se numeşte Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) şi funcţionează pe lângă Ministerul Justiţiei.
„Am marcat primele valorificări, nu spectaculoase prin sumele recuperate. (…) Sunt aproximativ 4.000 de imobile indisponibilizate, iar bunuri confiscate sunt undeva la 60. În premieră, am reuşit să ne exercităm această atribuţie de reutilizare. Este un prim imobil care a fost preluat de o instituție publică. (…) Acest imobil a ajuns la ANAF”, spune șeful ANABI, Cornel Călinescu.
Din declarații reiese că toată lumea depune eforturi pentru recuperarea acestor bani care au fost furați din bugetul public. Cifrele arată însă că ceva nu merge şi că există blocaje mari, chiar dacă avem o legislație clară în acest domeniu.
Citeşte şi: