În cazul Laurei Codruța Koveși inspectorii arată că aceasta ar fi încălcat norme de etică profesională și statutul magistratului după ce ar fi făcut declarații ce se aflau în dezacord cu o decizie a Curții Constituționale a României.
Mai precis ea este cercetată pentru că ar fi încălcat articolul 99 din Legea 303/2004 care prevede că „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu” se sancționează.
Inspectorii notează că „în cadrul unei ședințe de lucru, a avut manifestări de natura a aduce atingere onoarei şi probității profesionale a magistraților procurori, precum și prestigiului justiției, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spațiul media la data de 18 iunie 2017” și că a folosit la adresa procurorilor „cuvinte si expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv «lași», «bârfitori», «infractori», făcând cunoscut acestora faptul că «există deja un cerc de suspecți», cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat”.
În dezacord cu CCR
Kovesi este cercetată pentru fapta prevăzută de articolul 99 litera a din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care arată că „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu” constând în aceea că, în cadrul unei ședințe de lucru, a avut manifestări de natura a aduce atingere onoarei şi probității profesionale a magistraților procurori, precum și prestigiului justiției, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spațiul media.
Mai precis, notează IJ „procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare «cu miniștri», de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate”.
Ei spun că „procurorul șef al DNA a folosit față de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremației Constituției și a legilor, precum și a imparțialității procurorilor”.
Nu a fost rezervată
Inspecția o mai cercetează pe șefa DNA pentru o altă literă a aceluiași articol, unde se arată că „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții”.
Instituția arată că „prin intermediul unei corespondențe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv «lași», «bârfitori», «infractori», făcând cunoscut acestora faptul că «există deja un cerc de suspecți», cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat.
A dat un dosar unui procuror incompatibil
IJ o va cerceta pe șefa DNA și pentru articolul 99 litera m din aceeași lege, respectiv „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente”.
Inspectorii susțin că „a încălcat cu știință dispozițiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1643/C din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr.350 din 21.05.2015, care se referă la atribuţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie și prevede că acesta : „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate”.
Marius Iacob nu s-a abținut
În cadrul acțiunii a fost cercetat și procurorul Marius Iacob, adjunct al Laurei Codruța Kovesi, pentru abaterea prevăzută de articolul 99 litera i din Legea magistraților, respectiv „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa..”.
Inspecția arată susține că Iacob ar fi „efectuat acte de urmărire penală fără a formula declarație de abținere, deși se afla, în mod vădit, în situația de incompatibilitate prevăzută de articolul 64 alineatul 1 litera f, cu referire la articolul 65 alineatul 1 și articolul 66 din Codul de procedură penală”.
Rezultatul cercetărilor a fost trimis Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea celor doi procurori.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro