„Plecată de acasă, mama o rugase pe fată să-i dea și zugravului să mănânce. După ce a mâncat, bărbatul de 52 de ani i-a băgat mâna fetei bolnave în pantaloni, a început s-o mângâie în zona intimă și a mușcat-o de două ori de ambii sâni. Minora de 16 ani și cu deficiențe neuro-psihice s-a panicat!”
Dosar penal 8442/197/2017

  • Libertatea a identificat nu mai puțin de 77 de cazuri recente în care agresori sexuali de minori au beneficiat de blândețea judecătorilor, primind înschisoare cu suspendare!
  • Unul dintre abuzuri s-a petrecut în ianuarie 2017, la Brașov.
  • George Daniel Dancă, prim procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori de sub Tâmpa, relatează o istorie devastatoare emoțional.
  • O fată de 16 ani, cu mai multe suferințe neuro-psihice, e agresată în propria casă de omul chemat de familie să zugrăvească.
  • Muncitorul de 52 de ani se repede la ea, îi bagă mâna în pantaloni și o mușcă de sâni.
  • Pentru un suferind de epilepsie, agresiunea este cu atât mai înspăimântătoare.
  • Fata minoră avea deja mari tulburări, pentru că tatăl său o abuzase fizic și psihic.
  • Zugravul nu se oprește, vine peste ea în cameră.
  • El renunță abia când fata o sună pe mamă și pleacă din casă.
  • Mama anunță imediat poliția, zugravul e prins și ceea ce urmează e o istorie în care încăpățânarea, cinismul și abandonul se întâlnesc în aceeași breaslă, cea a magistraților.
  • Pentru că, după ce judecătorul Angliana Elena Aldea îi dă abuzatorului închisoare fără executare, nici măcar Parchetul nu mai face apel!

 

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac, Adriana Oprea și Cătălin Tolontan

Inculpat – Gheorghe Barbu, 52 ani, de profesie zugrav/muncitor în construcţii

Victimă – L, 16 ani, elevă, o fată cu nevoi speciale (deficienţe neuro-psihice, bolnavă de epilepsie)

Data faptei – vineri, 13 ianuarie 2017

„Meseriașul”

Familia din cartierul Astra din Brașov vrea să-și zugrăvească apartamentul. Cheamă „un meseriaș”.

Joi, 12 ianuarie 2017, „meseriașul” negociază lucrarea. Bărbatul de 52 de ani o vede fugitiv pe fată.

Părinții îi lasă cheia locuinței, crezându-l om de încredere.

A doua zi, vineri 13 ianuarie, zugravul se apucă de treabă și, la prânz, o vede pe fată când vine de la școală.

E ora 14:45.

Un gest normal: Îl invită să mănânce și el

Fata se schimbă în ținuta normală, pe care o folosea de obicei în casă, și se duce în bucătărie.

„Dă-i și zugravului să mănânce când mănânci tu”, îi spune mama lui L.

Mănâncă amândoi. Apoi, Gheorghe Barbu vine spre fată. „Arăți bine și ai țâțe”, îi spune el.

O pipăie în zona sânilor, îi bagă mâna în pantaloni, „o atinge în zona genitală și în zona feselor, fără să-i introducă un deget în vagin”.

Speriată, L protestează atât cât poate, îi îndepărtează mâna: „Lasă-mă, eu sunt bolnavă, să știi!”.

O mușcă de sâni și o pipăie în zona genitală

Bărbatul simte vulnerabilitatea fetei și îi dă înainte.

E un ritual de stâpânire, pe care fata îl recunoaște cu spaimă, pentru că ea avusese probleme, nu sexuale, dar de abuz fizic și psihic din cauza tatălui ei.

Gheorghe Barbu îi ridică bluza, o sărută pe obraz și pe buza inferioară.

O muşcă de două ori de ambii sâni și continuă pipăirea genitală.

Mama: „Pleacă acum din casă!”

Fata se refugiază în camera ei. El intră peste ea, vede telefonul, iese.

Pe mobil, L își sună mama, tremurând.

„Pleacă acum din casă! Du-te la vecina…”, îi indică mama.

Fata se duce la vecină și stă acolo, aproape în stare de șoc, până la 16:45, când mama vine de la serviciu. După 20 de minute, își iau inima în dinți și intră în propriul apartament.

Gheorghe Barbu plecase.

De aici, intră în scenă poliția și procuratura.

Testul ADN

Investigatorii ascultă atenți mărturia fetei de 16 ani și, când aud că a fost mușcată de sâni, realizează că pot avea proba cheie: experiza genetică.

Prelevează probe de pe sânii fetei.

Pe 7 martie 2017, Institutul Naţional de Criminalistică finalizează expertiza genetică. „Probabilitatea ca ADN-ul să aparțină autorului Barbu Gheorghe este de 1.496 x 10 la puterea 12 (1.000.000.000.000) mai mare decât ca cea ca AND-ul să aparţină altcuiva”.

INTERVIU cu George Daniel Dancă – prim procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi familie Braşov, cel care a intrumentat dosarul de urmărire penală.

George Daniel Dancă – prim procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi familie Braşov

George Daniel Dancă – prim procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi familie Braşov

Prim procuror: „Nu doresc să comentez decizia instanței, de închisoare cu suspendare. Recunosc că m-a surprins!”

-Domnule procuror, anul trecut, Parchetul pe care-l conduceți a instrumentat un dosar de agresiune sexuală în care proba prin care a fost demonstrată infracțiunea a fost analiza genetică!
-Da. Știu dosarul deoarece chiar eu m-am ocupat de caz. Parchetul nostru apelează la expertiza genetică, care este una costisitoare, doar când chiar se consideră că este necesară. Când celelalte probe nu sunt concludente.

8.450 lei a plătit Parchetul pentru expertiza genetică în dosar

-Cazurile de agresiune sexuală nu sunt ușor de demonstrat…
-Exact. Pentru că în majoritatea cazurilor nu există martori. Și avem doar declaraţia victimei, care povesteşte ce i s-a întâmplat, contra declaraţiei celui învinuit, care susţine că nu s-a întâmplat nimic. Dacă există probe biologice, ele sunt de mare importanţă şi se prelevează imediat.

„E primul caz de agresiune sexuală contra minorilor la care am folosit expertiza genetică”

-Cât de mult a contat reacția rapidă a mamei, care a alertat poliția imediat?
-A avut o contribuție majoră deoarece, din păcate, în cazurile de agresiune sexuală, la victimă apare sentimentul de rușine și ascunde față de toți ceea ce a pățit. Abia atunci când cineva din anturajul ei observă schimbările de comportament și încearcă să obțină explicații, victima începe să vorbească. Dacă organele depoliție sunt sesizate după două săptămâni de la agresiune este prea târziu pentru a mai preleva probe biologice. Acesta a fost primul caz de agresiune sexuală împotriva unui minor în care am apelat la expertiza genetică.

„Spunea că fata minte, ba chiar cerea să fie pus la detectorul de minciuni, ca să demonstreze că el spune adevărul. Dar și testul cu poligraful a demonstrat că el minţea!”

„Meseriașul” și-a recunoscut fapta 

-Și cum a influențat procesul de urmărire penală?
-Inițial, acuzatul a negat orice agresiune asupra fetei, a susținut că singurul contact pe care l-a avut cu minora a fost în bucătărie, unde au mâncat amândoi la aceeaşi masă şi nimic mai mult. Apoi, în baza urmelor ADN lăsate de autor, salivă şi microurme de contact, am probat că bărbatul acuzat de victimă este cel care a săvârşit fapta. După primirea rezultatului, acuzatul și-a recunoscut fapta.

-În ciuda eforturilor Parchetului, instanța l-a condamnat pe inculpat la 3 ani de închisoare cu suspendare!
-Nu doresc să comentez decizia instanței, de închisoare cu suspendare. Recunosc că m-a surprins! Noi doar am instrumentat dosarul, un coleg de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a susținut cazul în instanță. De obicei, acuzarea solicită pedepse cu executare. Mai ales dacă inculpatul are o atitudine sfidătoare, nu realizează că fapta pe care a comis-o e gravă şi nici nu o regretă sincer.

Nu-și amintește de ce nu au făcut apel

-De ce procurorul nu a făcut apel?
-Nu a fost atacată sentința?! Nu-mi aduc aminte… încă o dată, nu doresc să comentez decizia instanței… hotărârile sunt atacate când nu suntem mulțumiți de ele…

-Parchetul s-a constituit parte civilă în acest dosar în numele victimei, aspect rar întâlnit în dosare de agent gen, iar instanța a decis ca inculpatul să plătească minorei agresate suma de 30.000 lei daune morale.
-La noi în Parchet este o practică, dacă victima nu se constituie parte civilă, acţiunea civilă se exercită din oficiu, de către procuror. Este important ca el să plătească daunele morale sau materiale suferite de victimă. Este o satisfacție pentru victimă.

-Tribunalul pentru Minori şi familie Braşov este singurul din țară?
-Da. S-a înfiinţat în 2004, iar Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi familie Braşov, un an mai târziu. A fost un program pilot, iar astfel de tribunale şi parchete specializate pe cauze în materie de minori şi familie ar fi trebuit înfiinţate apoi, în toată ţara. Dar noi am rămas singurii!

-De ce?
-Nu e decizia noastră. Noi instrumentăm toate cauzele civile şi penale în care sunt implicaţi minori, însă doar de pe raza judeţului Braşov. Am sesizat recent ministrului justiţiei situaţia acestui Parchet. I-am adus la cunoştinţă faptul că este singurul de acest gen la nivel naţional şi că trebuie să ia o decizie: ori să înfiinţeze instituţii similare în fiecare judeţ, ori să facă secţii specializate în cadrul parchetelor şi instanţelor.

„Am cerut să fie specializați polițiști-femei pentru cauzele de agresiune sexuală la minori. Până acum, n-am primit niciun răspuns din partea ministrului justiţiei”

-Și?
-Vrem specialiști polițiști-femei pentru că e de notorietate faptul că victimele, care se află în șoc emoțional, comunică mai ușor cu o femeie decât cu un bărbat atunci când dau prima declarație.

„Plec la Casa de Pensii să-mi depun dosarul”

Interviul se încheie cu o întîmplare stranie – cântăriți-o singuri.

La Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori Brașov, singurul din țară, sunt prevăzuți în schemă doar 3 procurori.

(1) Șeful George Dancă, (2) alt magistrat care este delegat la alt Parchet din Brașov și (3)procurorul Lucreția Teleky.

De lucrat pe cazurile cu agresiuni asupra minorilor lucrează, așadar, doar doi: George Dancă și Lucreția Teleky.

În timpul interviului, Lucreția Teleky deschide ușa  și își anunță șeful anunțat că s-a publicat OUG pentru justiție în Monitorul Oficial.

„Plec la Casa de Pensii să-mi depun dosarul!”, spune femeia procuror.

E îmbrăcată și cu geanta pe mână, dar sentimentul ziariștilor e că participă la o poantă.

-Suntem la camera ascunsă, domnule prim procuror?
-Nu e nici o glumă, colega mea are 25 de ani de vechime, o ajută noile prevederi ale legii.

-Și ce faceți, rămâneți un singur procuror?!
-O să vedem. Probabil că o să-i înceteze detașarea colegului și va veni el lângă mine!

Primul episod al investigației: INVESTIGAȚIE EXCLUSIVĂ/ Prădătorii de copii sunt liberi! – Tribunalele din România dau pedepse cu suspendare pentru tații care-și agresează sexual fetele minore și le dau posibilitatea să facă muncă în centrele de copii!

Al doilea episod al investigației: INVESTIGAȚIE EXCLUSIVĂ/ Statistica înfiorătoare, care nu-i preocupă pe șefii Justiției: 77 de prădători sexuali de copii condamnați fără închisoare, în ultimii doi ani!

Google News Urmărește-ne pe Google News