EXCLUSIV / Ioan Sebeşan, profesor de căi ferate, spune că trenurile noastre sunt coşciuge pe roţi. „O catastrofă feroviară se poate produce oricând în România”

Cei care călătoresc cu trenul şi aud în timpul mersului bătăi în roţile vagoanelor, altele decât celebrele ”te duc-te duc” este bine să ştie că acela este semnul că vagonul respectiv are boghiurile – adică lagărele, elementele de oscilaţie, amortizorii de vibraţii – extrem de uzate. ”Acele vagoane au aparatele de rulare într-o situaţie extrem de gravă şi ar trebuie scoase din circulaţie imediat”, ne-a spus dr. Inginer Ioan Sebeşan, profesor de căi ferate la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi senator de onoare la Universitatea ”Aurel Vlaicu” din Arad.

Profesorul Sebeşan face periodic drumul Bucureşti – Arad cu trenul şi ştie exact starea căilor ferate.

”Situaţia este foarte gravă şi foarte periculoasă din perspectiva siguranţei în trafic. Din păcate, singura măsură care s-a luat până acum a fost reducerea vitezei de circulaţie”, a adăugat profesorul Ioan Sebeşan.

Din punctul de vedere al vitezei, trebuie spus că în 1940 automotorul Malaxa făcea traseul Bucureşti-Timişoara în şase ore. Acum, acelaşi traseu se face, cu cel mai rapid tren, în 12 ore, sau mai mult. Motivul pentru care trenurile merg foarte încet şi au întârzieri mari indiferent de starea vremii e unul singur: calitatea jalnică a materialului rulant, de la şine, la vagoane. Astfel, se merge încet şi se evită deraierea!

Recomandări

Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill

”Reducerea vitezei nu poate fi o rezolvare, până la urmă căile ferate tot se vor prăbuşi în absenţa investiţiilor. Aşa am ajuns în situaţia în care o catastrofă feroviară să se poată produce oricând în România”, a adăugat profesorul Ioan Sebeşan, care a subliniat că în acestă situaţie se află marea majoritate a căilor ferate şi a aparatelor de rulare ale vagoanelor din ţara noastră.

De asemnea, profesorul a precizat că motivul pentru care nu folosim banii europeni care ni se oferă pentru modernizarea infrastructurii feroviare este lipsa de proiecte.

”Instituţiile de profil sunt conduse de multe persoane care nu au legătură cu acestă meserie. Cum să producă proiecte de cale ferată un absolvent de medicină veterinară ajuns într-o direcţie a transporturilor?”, a mai spus Ioan Sebeşan.

Şapte deraieri, un mort, mai mulţi răniţi, nici un vinovat

Reamintim doar câteva din evenimentele feroviare din ultimii ani:

– În septembrie 2015, câteva din vagoanele unui mărfar au deraiat în zona Herculane.

– Noiembrie 2015: un tren plin cu motorină s-a răsturnat lângă Braşov.

– August 2014: un vagon cu motorină a deraiat în Harghita.

– Iunie 2011: un tren de persoane a deraiat între Braşov şi Rupea.

– Ianuarie 2010: ultimele vagoane ale unui tren persoanal au deraiat lângă Burdujani.

– Septembrie 2010: şapte vagoane ale unui mărfar s-au răsturnat lângă Cluj-Napoca.

Recomandări

„I-am întins bucuros mâna și mi-a aruncat cu un lichid în față. Am crezut că îmi dăduse cu acid”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (II)

– Mai 2008: un tren de persoane a deraiat la Valea Călugărească.

În urma acestor evenimente o fată de 20 de ani a decedat şi mai multe persoane au fost spitalizate în urma leziunilor provocate de accidente. Nimeni nu a fost găsit vinovat în nici unul din aceste cazuri.

Lungimea călor ferate din România este de 10.789 de kilometri, cu 10% mai mică decât în 1990. Asta pentru că multe linii au fost scoase din funcţiune din cauza lipsei de bani pentru întreţinerea lor. Căile Ferate Române sunt subiectul mai multor zeci de dosare penale pentru corupţie. Cu toate acestea, lucrurile au mers din prost în mai prost la CFR.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro