Pe Calea Pandurilor, un mester tinichigiu ne arata casa unde locuieste Iustin: „E aia cu obloane verzi la usa. Le-a dat-o Primaria ca nu aveau unde sta, iar acum am aflat ca a revendicat-o proprietarul si trebuie sa se mute, altminteri ii va arunca in strada”. Cand se deschide usa, iese Gheorghe, tatal, impreuna cu fiul cel mare, Sebastian. Au refuzat orice dialog, asa ca a trebuit sa ne despartim. Vecinii ii cunosc ca fiind oameni foarte linistiti, dar care nu prea vorbesc despre problemele lor. Unul din politistii din localitate ne spune ca a fost coleg de generatie cu Iustin: „Era un tip rebel la Liceul „Gib Mihaescu”, era prieten cu toata lumea si in jurul lui roiau fetele. Avea parul lung si profesorii il atentionau din aceasta cauza”.
Profesorul de fizica Dumitru Diaconu cunoaste indeaproape istoria familiei Ghita, pentru ca aceasta a locuit cu ani in urma, cu chirie, la soacra „profului”. „il stiu pe Iustin de cand era de-o schioapa. Are inclinatii spre lucruri fine, placandu-i pictura, sculptura, modelajul. L-a mostenit pe tatal lui, care e pictor de biserici. Iustin nu face diferentieri intre oameni, ii iubeste pe toti, fara retineri. Are un mod placut de a intra pe sub pielea semenilor. De exemplu, la examenul de bacalaureat s-a imprietenit cu presedintele comisiei, un reputat profesor universitar, Mocanu, de la ASE Craiova, pe care l-a fermecat prin cunostintele sale in domeniul… picturii. Cei cinci membri ai familiei Ghita imparteau doua paturi in doua camarute, iar in holisor au un atelier de pictura. Mama copiilor, Geta, a lucrat candva la un atelier de impletituri, dar s-a imbolnavit. Familia Ghita a dus-o asa de greu ca in momentul cand Iulia trebuia sa mearga in clasa I n-au avut bani sa o imbrace si fata a plecat la scoala abia la opt ani. Nu de putine ori familia s-a retinut de la mancare”, spune profesorul.
Tatal lui Iustin a refuzat sa-i comercializeze opera. in cancelaria Colegiului National „Gib Mihaescu” pe unul din pereti troneaza insa portretul celui care da numele scolii, semnat de Iustin Ghita.
in clasa a X-a, Iustin a primit o bursa de doi ani, pana la terminarea liceului, de la un om politic valcean, in schimbul unor lucrari. Asa se face ca la 16 ani a plecat de acasa, cautand sa-si castige singuri existenta.
A facut primii bani in clasa a III-a, din vanzarea tablourilor sale, iar acum are doua ateliere de pictura in Bucuresti. A lucrat si intr-o sticlarie, dar nu a rezistat decat sapte luni.
Acasa, la parinti, nu a avut televizor, nici haine personale, se imbraca de la fratele lui si de la tatal lui. La scoala trebuia sa tina pasul cu colegii sai si de aceea inventa ca a vazut la televizor emisiuni si filme. in prezent el este cel care-si intretine familia.