Justiția atunci și acum pentru judecători care au luat bani ca să ajute interlopi să scape de arest preventiv 

Magistratul era acuzat că, în schimbul unor sume de bani, de ordinul zecilor de mii de euro, lăsa interlopi periculoși în libertate sau stabilea decizii blânde în dosarele în care aceștia erau acuzați de infracțiuni cu violență. Dumitru Rebegea, judecător la Tribunalul Prahova la acea vreme, a fost arestat preventiv în noiembrie 2009, pentru fapte de corupție. Magistratul a stat în arest preventiv un an și o lună, după ce judecători ai Curții de Apel București și ai ICCJ au prelungit succesiv propunerile DNA de menținere a măsurii preventive.

Procurorii DNA l-au acuzat pe Dumitru Rebegea că, în calitate de judecător la Tribunalul Prahova, a pretins, prin intermediul avocatei Viorica Pilică, 25.000 de euro şi a acceptat promisiunea oferirii sumei de 3.000 de euro de la Irina Sandu și Zamfir Sandu, pentru a înlesni eliberarea din arest preventiv a lui Zamfir Sandu. Din banii pretinşi, în perioada iulie – octombrie 2009, judecătorul a primit, cu ajutorul avocatei, 21.000 de euro, în două tranșe.

Anchetatorii l-au mai acuzat pe Rebegea că, în cursul lunii octombrie 2009, a pretins, prin intermediul aceleiași avocate, care era concubina sa, 20.000 de euro de la Eugen Martin, precum și 9.000 de euro, pentru punerea în libertate a altui inculpat arestat preventiv. Ambele persoane arestate au fost puse în libertate de judecătorul Dumitru Rebegea.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

“Este de observat că inculpatul, prin calitatea sa de judecător, a adus o gravă vătămare relaţiilor sociale care privesc încrederea în actul de justiţie, moralitatea şi integritatea de care trebuie să dea dovadă un magistrat. În opinia instanței, lăsarea inculpatului în stare de libertate ar periclita grav relaţiile sociale prin starea de insecuritate care s-ar produce în societate. (…) Folosind într-un scop total neadecvat cunoștințele juridice, Dumitru Rebegea a folosit activitatea de judecător pentru a ajuta inculpați să fie puși în libertate, provocând prin asta o atingere gravă a actului de justiție, o suspiciune care se poate răsfrânge asupra activității de judecată în general”, motivau atunci magistrații Curtea de Apel București și ICCJ.

Un alt judecător, acuzat de fapte similare, stă acum în arest la domiciliu

În prezent, procurorii DNA instrumentează un dosar cu același tip de infracțiuni, dar în care acuzată este judecătoarea Elena Burlan-Pușcaș, de la Tribunalul București.

De-a lungul timpului, numele judecătoarei Elena Burlan-Pușcaș a fost legat de mai multe dosare celebre, printre care cel în care a fost achitat medicul Șerban Brădișteanu, pe care procurorii îl acuzau de abuz în serviciu și primirea de foloase necuvenite, după ce ar fi primit 4,5 milioane de euro, în contextul unei licitații pentru echiparea spitalelor penitenciar. Despre Elena Burlan s-a făcut vorbire și în legătură cu un dosar al lui Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Procurorii DNA au pus-o recent sub acuzare pe judecătoarea Elena Burlan, pentru că, în urma primirii unor sume de bani, a lăsat în libertate persoane judecate pentru tentativă de omor. Potrivit anchetatorilor, cei eliberați și condamnați la pedepse cu suspendare sunt interlopi periculoși din zona Chitila, care erau judecați, între altele, pentru tentativă la omor, o faptă considerată deosebit de gravă în raport cu gradul de pedeapsă stabilit de Codul Penal, atât cel nou cât și cel vechi.

În acest caz, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat propunerea procurorilor DNA de a cere arestarea preventivă a judecătoarei Burlan, dar nu le-a permis acestora să o rețină, așa cum stabilea aceeași Secție cu ani în urmă, în situația similară a magistratului Rebegea.

Judecătorii Curții de Apel București au respins propunerea procurorilor DNA de arestare preventivă a magistratului Elena Burlan și au decis ca aceasta să stea în arest la domiciliu. Această măsură preventivă, implementată prin noile coduri penale, restricționează părăsirea domiciliului de către inculpat, dar alte activități nu sunt interzise.

De la momentul comiterii faptelor de către fostul judecător Rebegea până la faptele descoperite de procurorii DNA în cazul judecătoarei Elena Burlan s-au schimbat nu doar membrii Secției pentru judecători a CSM, ci și codurile penale, care au intrat în vigoare din 2014.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Dacă în 2010, astfel de fapte de corupție erau considerate grave și sancționate pe măsură, în prezent, unii politiceni aflați la putere sunt de părere că faptele de corupție trebuie sancționate moderat, fără aplicarea unor măsuri preventive drastice, precum arestarea preventivă. În acest context, Legislativul are în vedere propuneri de modificare a unor articole de lege care țin de sfera corupției, dar și stabilirea unor praguri în cazul faptelor de abuz. Asociațiile profesionale ale magistraților, dar și Ministerul Public se opun unor astfel de propuneri.

Principiul prezumției de nevinovăție operează și în prezent, conform legislației aflate în vigoare, la fel ca și în cazul judecătorului Rebegea, care a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv și condamnat inițial la 7 ani de închisoare și definitiv la cinci ani și șase luni de detenție. Pedeapsa a fost ispășită de fostul magistrat Rebegea, iar în prezent acesta și-a găsit refugiul în avocatură.

Citește și:

VIDEO EXCLUSIV | ”Biblioteca de piatră”, evacuată. Institutul Geologic al României a fost somat de un executor judecătoresc

Urmărește-ne pe Google News