,,În planul imaginii, la nivelul multor state membre, România a intrat în acest grup și poate fi încadrată în categoria statelor care au probleme din punctul ăsta de vedere. În ultima dezbatere din Parlamentul European s-a vorbit despre cinci țări: Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Slovacia și Malta. În planul imaginii, suntem deja încadrați în această categoria a statelor care crează probleme”, a spus consilierul.
Leonard Orban, care a fost primul comisar european din partea României (2007 – 2010), îi contrazice pe politicienii care spun că instituția Comisiei Europene este dezinformată.
,,Procesul de modificare a legilor justiției, anumite încercări de a frâna lupta împotriva corupției. Sunt chestiuni urmărite. Să nu ne închipuim că o instituție precum Comisia Europeană acționează pe bază de dezinformări. Eu am fost primul comisar european din România. Informațiile pe care le primeam despre evoluțiile din România erau atât de detaliate și de bine scrise încât uneori mă întrebam dacă nu cumva ei sunt mai bine informați decât unii de la noi”, a declarat Orban.
,,Am fost acolo, am lucrat acolo, știu cât de profesionistă e lumea de acolo. Nu se pune problema. Nu se acționează pe bază că a spus cineva și am preluat. Se verifică foarte multe surse înainte de a se lua o decizie”, a adăugat el.
O monitorizare pentru toate statele UE
Ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare a devenit un obiectiv mai îndepărtat din cauza scandalului privind justiția, susține Leonard Orban.
,,Ce s-a întâmplat în ultima vreme la noi nu ne ajută, ci dimpotrivă, ne îndepărtează de momentul în care s-ar putea ridica MCV-ul. Un mecanism care pe undeva ne-a ajutat. Pe de altă parte, iar e o problemă ce poate genera frustrare pentru că acest mecanism este aplicat doar României și Bulgariei. Deși logic ar fi să fie aplicat tuturor statelor membre, din rațiuni ce țin de istoria lărgirii UE este aplicat doar României și Bulgariei”, a arătat consilierul pentru Afaceri Europene.
Întrebat dacă și alte state ar putea avea parte de o astfel de monitorizare, Leonard Orban a răspuns:
,,Da. Chiar ieri, în plenul Parlamentului European, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a vorbit despre un asemenea mecanism care ar trebui să vizeze toate statele membre. Care să monitorizeze în special chestiunile privind statul de drept, modul în care el funcționează”.
Mai puțină democrație, mai puține fonduri europene
Leonard Orban crede că vor exista probleme juridice dacă la Bruxelles se va decide ca statele cu derapaje democratice să primească mai puține fonduri europene.
,,Fondurile sunt deja legate de anumite obligații, condiționalități (…) Sunt diferite voci care spun că ar trebui să le legăm de statul de drept. Problema este că nu este foarte simplu din punct de vedere juridic să construiești un asemenea mecanism clar și transparent, și sigur din punct de vedere juridic. Știți ce s-ar putea întâmpla? Statele care vor avea fonduri blocate parțial sau total s-ar putea adresa Curții de Justiție a UE, care ar putea decide că nu este legală o asemenea condiționare. Nu este deloc simplu. Mai degrabă mi se pare că vor fi condiționalități de o manieră pozitivă. Stimulente. Suntem în faza în care nu s-a făcut propunerea de buget, se va face în mai”, a afirmat Orban.
Diplomatul a precizat că președintele Klaus Iohannis nu agreează ideea ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept.
,,Opțiunea președintelui este pentru stimulente. Pentru acele legături care pot stimula statele membre să întreprindă reforme, să facă pași înainte decât a pedepsi. În general, pedeapsa nu funcționează. Mai devreme sau mai târziu, efectele sunt negative”, a declarat Leonard Orban.
Consilierul prezidențial a mai spus că președintele Klaus Iohannis încă nu a luat o decizie pentru eventualitatea în care ar trebui să voteze aplicarea articolului 7 în cazul Poloniei, acuzată de Comisia Europeană de încălcări ale statului de drept.
Citește și: