Cele patru pagini ale ziarului Libertatea, publicate într-un timp record pentru nivelul tehnic al vremurilor, erau expresia entuziasmului care pusese stăpânire pe ţară, ecoul exploziei din milioane de piepturi.
Câteva sute de exemplare au fost aruncate de la balcon de cei prezenţi în redacţie peste oamenii care îşi clamau în stradă libertatea, restul tirajului fiind încărcat în Dacii, dus în punctele fierbinţi ale Bucureştiului.
“Pentru că publicaţia era foarte populară, multă lume se adunase deja în faţa redacţiei, strigând din răsputeri ‘Libertate! Libertate’”, au povestit ulterior cei care au fost martori la eveniment.
Extrase din primul număr
Primele ore ale Libertăţii. În clipa în care scriem aceste rînduri, în faţa redacţiei ziarului, acum liber, se cîntă Hora Unirii. Sub această emoţie profundă relatăm întîmplările petrecute ieri în piaţa Eroismului, de la Universitate, unde am fost martori oculari începînd cu primul moment şi terminînd cu odiosul genocid, declanşat din ordinul «celui mai iubit fiu al poporului»”.
La ora 14 erau deja peste 2.000. “Dinspre Piaţa Unirii veneau mereu, în coloane, alţii şi alţii. Primele lozinci: «Sîntem studenţi», «Vrem guvern democratic», «Ceauşescu, cine eşti? Criminal din Scorniceşti», «Timişoara », «Braşov», «Şi voi sînteţi români», «Fără violenţă », «Armata e cu noi»”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro