VIDEO / Parlamentul European a adoptat rezoluția împotriva României

UPDATE 13.30: Rezoluția privind statul de drept în România a fost adoptată în urma votului n Parlamentul European. Rezoluția în ansamblul său a fost votată cu 473 de voturi pentru și 151 de voturi împotrivă. 40 de eurodeputați s-au abținut de la vot.

Rezoluţia împotriva României este o sancţiune politică a Parlamentul European care vizează direct Guvernul Dăncilă, nu România ca stat membru UE.

Astfel, adoptarea acestei rezoluții nu duce la activarea Articolului 7, care presupune suspendarea dreptului la vot pentru un stat membru UE. Documentul reprezintă însă un important vot de blam la adresa guvernării PSD-ALDE.

Criticile venite de la Bruxelles în ceea ce privește tema Justiției, care au luat forma unei rezoluții, vin în contextul în care România se pregătește să preia președinția rotativă a Consiliului UE, la 1 ianuarie. Este pentru prima oară când un stat care urmează să preia șefia UE este sancționat politic în acest fel.

Rezoluţia vine şi ca rezultat al celor două dezbateri din Parlamentul European, la care au participat premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis, și condamnă și „intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018”.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

VEZI AICI imagini LIVE

Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi lupta anticorupţie. Dezbaterea vine într-un moment în care un europarlamentar german cere activarea Articolului 7 în cazul României.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:

1.  Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin şi drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;
2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislaţiei privind legislaţia penală şi juridică românească, în mod special de potenţialul de a submina în mod structural independenţa sistemului juridic şi capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupţiei în România, cât şi să afecteze statul de drept;
3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;
4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;
5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia; şi să aplice strategia naţională anticorupţie;
6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;
7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii mass-mediei şi faţă de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal;
8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;
9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat;
10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;
11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;
12. Solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor de autorităţile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate;
13. Încredinţează Preşedintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României”.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Citește și: Are Simona Halep soluții, după despărțirea de Darren Cahill? „Nu poate fără antrenor”

Urmărește-ne pe Google News