Iliescu, relație tensionată cu Petre Roman și liniștită cu Nicolae Văcăroiu. Cum a lucrat cu Năstase „arogantul”
Imediat după 1989, președintele Ion Iliescu şi Petre Roman au avut o relație tensionată, care a culminat cu mineriada din septembrie 1991 și a dus căderea cabinetului FSN. După 1992, premier a fost Nicolae Văcăroiu, iar relaţia dintre Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria a fost mult mai bună, comparativ cu perioada anterioară.
Nicolae Văcăroiu nu l-a atacat pe Ion Iliescu, iar colaborarea a părut, cel puțin la nivel formal, una armonioasă.
Emil Constantinescu și presiunea guvernării de coaliție: Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu, victimele luptelor interne
Alegerile din 1996 şi victoria lui Emil Constantinescu au venit la pachet cu guvernarea de coaliție. Victor Ciorbea a fost prima victimă a disensiunilor,
Radu Vasile a fost „demis” printr-o procedură care a rămas discutabilă din punct de vedere constituţional. Al treilea premier, Mugur Isărescu, tehnocrat de carieră, a plecat după numai un an, când coaliția aflată atunci la putere a pierdut alegerile, în noiembrie 2000. Guvernul condus de el a elaborat strategia economică de aderare la Uniunea Europeană.
Revenit la Palatul Cotroceni, Ion Iliescu a fost nevoit să colaboreze cu Adrian Năstase, premierul șef de partid cu influența cea mai mare, după 1989.
Deși veneau din același partid, relațiile dintre președinte și premier erau reci, iar, la un moment dat, Iliescu chiar l-a acuzat pe premierul Năstase de aroganță.
Băsescu a încheiat „luna de miere” cu Tăriceanu după nici un an. Pactul de coabitare semnat cu Ponta, garanția consensului
Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu au avut o perioadă scurtă de liniște. La nici un an de la preluarea mandatului de președinte, Băsescu îi transmitea lui Tăriceanu că s-a încheiat “luna de miere”.
Ulterior, afirma că regretă numirea acestuia în funcția de premier. Preşedintele s-a contrat cu Guvernul pe gripa aviară. Un moment important a fost mandatarea de către conducerea PNL, la finele lunii iunie 2006, a ministrului Apărării, Teodor Atanasiu, de a solicita CSAT retragerea trupelor româneşti din Irak.
Tăriceanu spunea, recent, că pentru el relaţia cu Traian Băsescu a fost „o mare deziluzie” şi o „mare decepţie”.
Băsescu s-a înteles mai bine cu Emil Boc, care venea din același partid ca și președintele. ”Am fost doi parteneri extraordinari, în momente în care ţara avea nevoie de doi bărbaţi care să îşi asume trecerea ţării prin criză”, spunea Băsescu, măeturisind, însă, că Boc nu a avut curajul să aplice unele din măsurile sale, în perioada crizei.
Cu următorul premier, Victor Ponta, Traian Băsescu a găsit o soluție: semnarea pactului de coabitare, care a adus consensul în unele aspecte, precum numirea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.
„Nu i-am dat lui Ponta mandatul de premier până nu am făcut celebrul protocol de coabitare, pe care, după ce l-a semnat, la două zile eram la Bruxelles cu protocolul în original şi tradus, depus ca garanţie la preşedintele CE, care se uita şi vedea cine ce n-a făcut. Drept pentru care, „pisicul” a primit un to do list, în baza a ce nu respecta din protocol, şi uite aşa, ţara a putut fi ţinută pe o linie consecventă în ce priveşte politicile europene, dar şi evoluţiile interne”, povestea Băsescu despre protocolul semnat cu Ponta.
Protocolul nu i-a scutit, însă, de atacuri dure, pe cei doi protagoniști.
Iohannis, în război cu 4 premieri PSD: Victor Ponta, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă
Președintele Klaus Iohannis ajungea la Cotroceni din poziția de fost primar la Sibiu și membru PNL. Și a fost nevoit să colaboreze, instituțional, cu Victor Ponta, premier PSD.
Lui Victor Ponta, președintele îi cere demisia, după ce DNA anunță începerea urmării penale pe numele său, însă acesta demisionează abia după tragedia din Colectiv. Lui Ponta îi urmează Dacian Cioloș, primul premier tehnocrat, cu o echipă fără apartenență politică. A fost singura perioadă de colaborare între președinte și premier.
După alegerile parlamentare din 2016, coaliția PSD-ALDE a câștigat alegerile și propus ca premier mai întâi pe Sevil Shhaideh, apropiata lui Liviu Dragnea, care a fost respinsă de președinte.
Au urmat doi premieri, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, care nu au rezistat decât câte șase luni. Perioada a stat sub semnul reformei fiscale și cea din justiție. De la proteste ample, la Ordonanța 13, la sesizări de neconstituționalitate, relația dintre cele două Palate a avut un trend de tensiune ascendent. Ultimul premier, Viorica Dăncilă, a continuat aceeași atitudine, astfel că în acest moment s-a produs un ”blocaj instituțional” între șeful statului și Palatul Victoria.