Metrorex vs Metro de Bruxelles. O comparaţie reală între metroul din România şi cel din Belgia

de Radu Țuțulan

Libertatea a extins comparația. Iată care sunt asemănările și deosebirile dintre Metrorex și Metro de Bruxelles.

Metroul din România:

• 600.000 de călători zilnic
• 4 magistrale subterane
• 101 garnituri de metrou
• 71 de kilometri
• 53 de staţii
• 3-7 minute frecvenţa la orele de vârf
• 0,50 euro (2,5 lei) / călătorie
• 407 euro (1.900 de lei) salariul minim în România

Metroul din Belgia (Bruxelles):

• 400.000 de călători zilnic
• 4 magistrale subterane, 3 magistrale de metrou uşor
• 238 garnituri de metrou şi tramvai
• 52 de kilometri
• 59 de staţii
• 6-10 minute frecvenţa la orele de vârf
• 2,10 euro (9,7 lei) / călătorie
• 1.560 de euro (7.250 de lei) salariul minim în Belgia

Prima diferenţă majoră care sare în ochi este cea a preţului unei călătorii. În Bucureşti, o intrare la metrou costă 2,5 lei, adică aproximativ 50 de eurocenţi, iar o cartelă de 10 călătorii este 20 de lei, adică aproximativ 4,3 euro. În capitala Belgiei, călătoria cu metroul costă puţin peste 2 euro, adică 9,7 lei, iar o cartelă cu 10 călătorii este 14 euro.

Informația ar trebui corelată și cu nivelul salariului minim al fiecărei țări. În România, Guvernul a stabilit ca nici o persoană să nu câştige mai puţin de 1.900 de lei, brut, lunar (puțin peste 400 de euro), în timp ce belgienii au un venit brut asigurat de aproape 1.600 de euro, adică peste 7.200 de lei.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Citește și:

• VIDEO | De la 7 grade afară la 32 de grade în metrou! Metrorex ține peste o jumătate de milion de oameni în condiții de Sahara!
• VIDEO/ Aerul pe care îl respiră călătorii din metroul bucureștean: de 10 ori mai nociv decât cea mai aglomerată intersecție din oraș!

Călătorii, exasperați de mizerie

Calitatea serviciului. În Bruxelles, toate staţiile sunt dotate cu scări rulante, sistemul de metrou este interconectat cu cel de tramvai, există o linie subterană care uneşte centrul oraşului cu aeroportul şi, mai presus de toate, este peste tot curăţenie, şi în staţii, şi în vagoanele de metrou. În Bucureşti…

“E mizerie peste tot, îţi e şi scârbă să pui mâna pe balustradă. Mă întreb dacă barele din vagoane au fost şterse vreodată. Ca să nu mai zic că de multe ori vagoanele au stratul de mizerie pe ele de un deget”, spune revoltată o femeie din Bucureşti, care circulă în fiecare săptămână cu metroul între staţia Piaţa Unirii 1 şi Titan.

“Avem vagoane noi, dar în staţii e foarte urât. Nu e lumină, e praf, totul pare întunecat, uitaţi-vă aici, la Unirii, pur şi simplu au dat jos tavanul fals şi aşa a rămas. O imagine mizerabilă”, atrage atenţia un tânăr, arătând spre tavanul staţiei Piaţa Unirii 1, unde nu a mai rămas decât scheletul tavanului fals.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

București, 10 ani diferența și… sute de ani lumină!

Construcţia sistemului de transport subteran din Bruxelles a început în 1965, iar pe 17 decembrie 1969 a fost dată în folosinţă prima linie a metroului din capitala Belgiei.

În România, lucrările la metrou au început în 1975, iar pe 16 noiembrie 1979 a fost inaugurată prima linie, între Semănătoarea (care acum se numeşte Petrache Poenaru) şi Timpuri Noi.

Conform datelor statistice, lungimea totală a celor patru magistrale de metrou din Bucureşti este de 71 de kilometri şi sunt amenajate 53 de staţii.

Tot 4 magistrale subterane de metrou are şi capitala Belgiei, dar la acestea se adaugă alte 3 linii de premetrou sau metrou uşor, care circulă atât prin subteran, cât şi pe la suprafaţă. În total, sunt 69 de staţii de metrou şi tramvai uşor, întinse de-a lungul a 52 de kilometri de reţea de transport urban de mare viteză.

La capitolul material rulant, adică al numărului de vagoane care sunt puse în circulaţie, în Bucureşti sunt 33 de garnituri de metrou produse la Arad, înainte de 1989, şi recondiţionate parţial, 44 de trenuri fabricate de Bombardier între 2003 şi 2008, şi 24 de vagoane realizate de spaniolii de la CAF între 2011 şi 2016. La Bruxelles sunt puse în circulaţie aproape 240 de garnituri de metrou, fabricate atât de companiile naţionale, La Brugeoise et Nivelles şi ACEC, cât şi de companii din străinătate, Bombardier Transportation, Alstom şi CAF.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

De menţionat că Alstom activează şi în ţara noastră şi asigură mentenanţa vagoanelor de metrou produse de Bombardier şi CAF.

Aproape același număr de călători

La orele de vârf, conform graficului METROREX, frecvenţa de circulaţie a metroului este între 3 şi 7 minute, iar în restul zilei, vagoanele ajung în staţii la un interval de 8-10 minute. În medie, peste 500.000 de oameni călătoresc, zilnic, cu metroul în Bucureşti, arată datele publicate de Metrorex.

În Belgia, la orele de vârf vagoanele de metrou au o frecvenţă de 6-10 minute, în timp ce în restul zilei acestea ajung în staţii la un interval de cel mult 20 de minute. Iar totalul celor care călătoresc cu metroul, în fiecare zi, este de aproximativ 400.000 de persoane.

Autorităţile din Belgia au în plan extinderea reţelei cu încă o serie de staţii, iar până în 2020, două dintre magistralele de metrou să devină autonome şi să permită circulaţia unor garnituri de metrou care să nu mai necesite prezenţa unui vatman în cabina de comandă.

În România, încă nu se ştie dacă Magistrala 5 de metrou din Drumul Taberei va fi funcţională până în 2020, deşi trebuia să se circule încă din 2015 pe aceasta, şi nici dacă până atunci vor începe lucrările la Magistrala 6, prin care Bucureştiul ar fi conectat pe sub pământ cu aeroportul din Otopeni.

Urmărește-ne pe Google News