Numit EasyRide, serviciul este implementat împreună cu producătorul de jocuri pentru mobil DeNA. Serviciul va folosi mașini electrice Nissan Leaf, care se conduc singure.
Producătorul nipon speră să lanseze pe scară largă EasyRide începând cu 2020. Spre deosebire de Uber, Nissan vrea ca serviciul său să fie mai mult un fel de valet pe patru roți, căci mașinile vor face inclusiv recomandări de restaurante în timp ce sunt în trafic.
Nissan vrea să evite să devină ”Foxconn-ul industriei auto”, cu referire la gigantul taiwanez care produce o mare parte din electronicele vândute la nivel mondial pentru alte companii. Mai exact, Nissan nu vrea să fie doar un producător hardware, ci să ofere și servicii.
”Ne dăm seama că va lua timp până să devenim un operator de servicii, dar vrem să intrăm în acest segment prin parteneriate cu companii care sunt experte în domeniu”, declara recent Hiroto Saikawa, directorul executiv al Nissan.
Nissan, alături de Renault și Mitsibishi au semnat de curând un parteneriat cu conglomeratul chinez de transport Didi Chuxing. Acesta, la rândul său, are ca principal investitor grupul japonez de tehnologie SoftBank.
Recent, gigantul japonez de electronice Sony a anunțat că va realiza o platformă online care să concureze Uber, împreună cu Daiwa Motor Transportation și cinci firme de taximetrie.
Inteligența artificială face demodată proprietatea privată
Nissan nu este singurul constructor auto care ajunge să dețină servicii de transport.
Confruntați cu perspectiva ca inteligența artificială și mașinile autonome să facă inutilă proprietatea individuală, tot mai mulți dintre aceștia încep să cumpere sau să anunțe servicii proprii de transport.
Toyota deține acțiuni la Uber, General Motors a investit în Lyft, iar Honda în Grab, un rival al Uber din Asia de Sud-Est. Concomitent, Daimler – concernul german care deține Mercedes – deține Clever Taxi.
De asemenea, Volkswagen a investit în acest an 300 de milioane de dolari în Gett, un rival european al Uber, în vreme ce BMW a investit în Scoop, o companie similară din California. De asemenea, BMW a dezvoltat serviciul ReachNow în SUA.
Cine mai ”vânează” Uber
De partea cealaltă, Uber are din ce în ce mai mulți competitori de clasă. Uber a reușit să încheie procesul cu Google privind furtul de tehnologie cu privire la mașinile inteligente după ce a agreat să plătească despăgubiri de 245 de milioane de dolari, însă acest lucru nu scutește compania de noi și noi competiori.
Uber a ieșit din China și și-a vândut operațiunile către rivalul local Didi Chuxing. Un alt grup chinez plănuiește lansarea unui serviciu similar, acesta fiind Meituan Dianping. În Asia de Sud-Est, Uber este în spatele Grab, companie care are ca acționar SoftBank, cel mai mare acționar al Uber. Același lucru se întâmplă și în India, unde serviciul local Ola are ca acționar principal tot SoftBank.
În Orientul Mijlociu, Careem este cel mai important rival al Uber. În România, Uber are ca rival serviciul estonian Taxify, dar și aplicațiile Star Taxi și Clever Taxi. Taxify a primit anul trecut o investiție din partea Didi Chuxing, compania care a scos Uber din China. Același grup, Didi Chuxing, a cumpărat serviciul 99 din Brazilia, într-o tranzacție de un miliard de dolari.
În SUA, Google a investit în Lyft, principalul său contracandidat, deși Google deține acțiuni și la Uber. De asemenea, Google a investit în Go-Jek, un ”Uber al motocicletelor” din Indonezia.