Sergiu

Acum vreo doi ani, copiii de la Centrul La Stela și Dana au primit prima oară cadouri de la Moș Crăciun. Sergiu și-a luat costumul de supererou și și-a intrat în rol. „N-a fost prima dată…”, începe Sergiu, imitând o voce de bătrân, exact ca-n povești.

E aproape miezul nopții, dar îi sclipesc ochii când povestește despre bucuria mare a celor mici. Sau despre bucuriile mici ale celor mari.

Sergiu are 33 de ani, iar lucrurile care au rămas în urma lui ar fi demne de învățături religioase, dacă cineva s-ar gândi la vârsta lui Iisus. El nu se gândește la asta. Are doar un program bine pus la punct în care își împarte și viața personală, cariera, voluntariatul.

A început pe la 17 ani, la Crucea Roșie. A dus alimente familiilor nevoiașe, a făcut cumpărături și a plătit facturile bătrânilor care nu se puteau deplasa. A făcut chiar și pe musafirul cu ei.

„Cel mai mult conta pentru ei că le mai trece pragul cineva, că mai primesc un telefon, că stăteam de vorbă. Despre vreme, despre știri, despre ce au făcut ei la viața lor. Voiau, pur și simplu, să se descarce. Și rămăseseră singuri”.

A săpat și a cărat pietriș cu roaba doar ca să vadă copiii de azi cum arată o roșie crescută natural. Apoi i-a ajutat pe oamenii străzii să-și găsească somnul și hrana într-un adăpost de noapte.

OAMENI CU PUTERE/ Sergiu și Crina - unul e gay, celălalt hetero - voluntarii care văd problemele și găsesc soluții. ”E o bucurie pe care nu o poți măsura în ceva palpabil”

Ani buni, mama lui l-a întrebat: «Dar ție ce-ți iese?».

Mulți nu înțeleg că un lucru mic, pe care îl faci fără să ceri ceva la schimb, contează enorm. N-aveam eu bani, dar aveam timp liber. Și e o muncă pe care o faci când poți și când ai chef. N-are sens să o faci în silă. E o bucurie pe care nu o poți măsura în ceva palpabil. O vezi în ochii oamenilor și o simți”.

Crina

Crina e fată simplă din Ferentari, chiar de pe Aleea Livezilor. E o tipă blondă cu ochii verzi și n-ai zice nici o clipă că e romă.

„Eu am fost țigancă până în 2000, abia de atunci sunt romă”. Abia atunci, intrată într-un ONG, a aflat ce e discriminarea verbală.

Acolo, când avea vreo 14 ani, a început voluntariatul. Îi învăța pe tineri că nu e bine să fumeze. Cu timpul, și-a dat seama că vrea să lucreze mai mult cu oamenii, așa că a terminat Facultatea de Asistență Socială.

A făcut activism pentru romi, pentru egalitate de șanse între femei și bărbați, pentru drepturile copilului și pentru drepturile LGBT. E asistent social cu acte-n regulă acum, dar n-a renunțat la voluntariat.

OAMENI CU PUTERE/ Sergiu și Crina - unul e gay, celălalt hetero - voluntarii care văd problemele și găsesc soluții. ”E o bucurie pe care nu o poți măsura în ceva palpabil”

De multe ori, sufrageria ei e plină de lucruri care nu-i aparțin. Haine, biberoane, jucării, trotinete, cărucioare de copii.

Crina e omul care vede nevoia în dreapta și caută soluția în stânga. Sau unde o fi, ea tot o găsește.

„Leg oamenii de resurse”, glumește ea.

Sună, poate, prea ingineresc pentru ce face ea, de fapt.

„Întâlnesc oameni care au nevoie de lucruri. Iar eu găsesc alți oameni care le au și nu au nevoie de ele, așa că le redirecționez. Nu mă pot abține să nu cer încă o pereche de pantofi. Pentru că știu femei care nu au deloc”.

Odată, când era la cantina socială, o fată plângea pentru că își dorea o pereche de role. Crina a scris pe Facebook, iar rolele au apărut. Aproape ca prin magie, dar, de fapt, sunt oameni în spate.

OAMENI CU PUTERE/ Sergiu și Crina - unul e gay, celălalt hetero - voluntarii care văd problemele și găsesc soluții. ”E o bucurie pe care nu o poți măsura în ceva palpabil”

„Eu nu sunt un salvator. Sunt doar respectuoasă cu omul de lângă mine și pentru drepturile lui. Nu sunt cineva să decid pentru ei. Sunt lucruri pe care le faci din nevoia celor din jurul tău”.

Nu, nu există niciodată prea multe haine sau prea mulți pantofi. Sau prea multe pătuțuri de copil.

„Nevoia e întotdeauna mai mare decât cea pe care o vezi la prima mână. N-ai cum să fii indiferent”.

Sergiu e gay, Crina e hetero. Și amândoi sunt oameni cu putere.


Citește și:

OAMENI CU PUTERE/ George și Relu, unul gay, celălalt heterosexual, educă noile generații ale României. „Din eșec în eșec în eșec până când vine și succesul”

OAMENI CU PUTERE/ Ioana și Cristi, asistenții sociali care se încăpățânează să facă o lume mai bună. ”Dacă renunți la idealism, viața nu mai are sens”

Confesiunea lui Cristi, un gay cu o altfel de credință. ”Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți. Homosexualitatea nu e o alegere”

 

 
 

Google News Urmărește-ne pe Google News