Am început serialul OAMENI ȘI BULDOZERE, cel în care am pus problema rasismului și a discriminării romilor, cu o întrebare simplă: ce fel de cetățean va deveni un copil discriminat pentru că e rom? Psihologii și sociologii prezintă o teorie la fel de simplă: orice copil abuzat, chiar și doar emoțional, va fi pregătit să eșueze, în loc să reușească. Dacă va fi tratat ca un paria, va ajunge, foarte probabil, un paria. Rasismul, discriminarea și generalizarea excesivă sunt cele mai nocive atitudini în dezvoltarea copiilor.
Libertatea încheie serialul OAMENI ȘI BULDOZERE, cel în care și-a propus să arate tabloul unei probleme tratate greșit nu doar de autorități: romii. Să vorbim despre drepturile omului și respectarea lor, despre politici publice europene și naționale, despre probleme și soluții. Despre ce contează mai mult: etnia sau naționalitatea oamenilor, sau asuprirea unor oameni din cauza identității culturale, după un model pe care l-am mai văzut în istorie?
Am început serialul cu Dijana Pavlovici, o activistă italiană din fosta Iugoslavie, care își punea o întrebare foarte simplă: ce fel de cetățean va deveni copilul discriminat pentru că e rom?
Apoi, am prezentat povești cu romi abuzați, discriminați, dar care au luptat pentru educația copiilor lor, ”chiar dacă sunt țigani”.
Am vorbit cu un psiholog și cu un sociolog despre efectele rasismului asupra celor mici. Gelu Duminică, directorul executiv al Fundației Agenția Împreună, sociolog de profesie și rom de etnie, a vorbit din propria experiență, dar nu numai.
Daniel David, psihologul care a făcut profilul poporului român, a vorbit despre generalizările excesive pe care le facem și etichetele negative pe care le punem în mod eronat, fapt care se răsfrânge, inevitabil, asupra copiilor.
De ce discriminăm?
Gelu Duminică, sociolog: ”Oamenii discriminează pe criterii de etnie ca să se simtă superiori în fața cuiva”.
Daniel David, psiholog: ”Avem tendința să facem generalizări excesive. Atributele agregate la nivelul unui grup (adesea în forma stereotipurilor) sunt utilizate apoi pentru a evalua orice individ din grupul respectiv. Apoi, pornind de la comportamentele oamenilor, în loc să rămânem cu evaluarea la nivel comportamental, o atribuim incorect întregii persoane. De exemplu, dacă cineva a avut, într-un anumit context un comportament agresiv, în loc să spunem că este o persoană care a avut un comportament agresiv, spunem, în mod eronat, prin generalizare excesivă, că este agresiv ca persoană. La unii indivizi, această predispoziție este accentuată nu doar biologic, ci și prin educație.
Ce efect are rasismul asupra unui copil rom?
Gelu Duminică, sociolog: Marginalizare și automarginalizare. Adică un copil interiorizează atât de tare stigma, încât ajunge chiar să creadă ceea ce ceilalți spun că este sau să aibă reacții adverse, astfel încât să se apere în eventuala marginalizare. ”Dă-mi 5 lei și te scuip” – asta nu vine pentru că acel copil s-a născut să spună asta, ci pentru că adulții, care au suferit de marginalizare, îl învață că trebuie să se descurce în viață, să nu sufere, trebuie să fie șmecher. Capacitatea de a avea școala vieții, de a reuși să impui frică – este fix rezultatul că un copil a fost abuzat, inclusiv emoțional. Cel care a fost agresat se apără agresând pe alții. Acasă mi se tot explica ”mamă, tu nu ești ca ceilalți” sau ”tu trebuie să să muncești de două ori mai mult, să te speli de două ori mai mult decât ceilalți” ca să fiu egal cu ceilalți. Și nu-mi ieșea de fiecare dată, așa că transpirația mea nu era văzută ca o reacție hormonală a corpului uman, ci că ”așa put ei, țiganii”. Mulți internalizează atât de tare stigma încât nu-și mai cer drepturile, ci își cerșesc drepturile”.
Daniel David, psiholog: ”În primul rând, a fi tratat prin prisma prototipului grupului din care
face parte – fie acesta corect sau incorect -, este nedrept pentru individ. Individul poate avea un profil diferit decat grupul din care face parte, de aceea evaluarea trebuie să fie doar individuală. Apoi, dacă, în loc să-mi fie evaluate comportamentele, îmi este evaluată esența personală, dacă evaluarea este negativă, nu îmi dă nicio șansa de reabilitare, iar eticheta negativă tinde în timp să dobândească conținut”.
Ce fel de cetățean va fi?
Gelu Duminică, sociolog: Unul foarte frustrat. Peste tot va vedea neîncredere, ură. Discriminarea e o formă de abuz, nu poate să te dezvolte într-un mod armonios. Lasă urme adânci în suflet, în minte, în comportament și în valori. Se dezvoltă o mentalitate de tip ”noi verasus ei”, ”victimă versus agresor”. Dacă ești copil rom, ești pregătit, mai degrabă, să eșuezi decât să reușești. Și așa confirmi stereotipurile. Când le depășești, ceilalți vin și spun că ți-ai depășit condiția. Potențialul copiilor este incomensurabil, dar dacă noi îi tratăm ca fiind paria, o să ajungă să se comporte ca fiind paria”
Daniel David, psiholog:”Dacă unei persoane care are uneori comportamente agresive și i se pune eticheta de agresiv, oamenii vor încerca să-l evite, lucru care îi poate aplifica agresivitatea față de oameni, devenind în timp tot mai agresiv, confirmând eticheta”.
Rasismul în Europa
La nivel european, Italia este țara în care ura împotriva romilor e la cea mai ridicată cotă (82%). Potrivit unui infografic realizat de Radio Europa Liberă, Olanda și Germania sunt printre cele mai tolerante țări la acest capitol (37% și 40%), deși au o comunitate de romi similară cu Italia. Spania, cea în care, numeric vorbind, comunitate de romi este mai mare, rasismul este la 49%, deci mult mai mic decât în Italia. Explicațiile diferă de la țară la țară.
UNICEF, în colaborare cu organizații nonguvernamentale, a realizat mai multe proiecte de incluziune a romilor și de educație pentru copiii defavorizați. În cadrul TIFF 2018, a prezentat și un scurtmetraj pe tema discriminării asupra copiilor, în școală, în spital și la grădiniță. Cazurile prezentate sunt bazate pe povești reale, soluționate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Citeşte şi:
OAMENI ŞI BULDOZERE/ Soluţia Italiei la problema romilor: „Închidem toate taberele”. UE se face că nu vede, România răspunde cu jumătate de gură
OAMENI ȘI BULDOZERE. Alegerea romilor: ‘Credeți că nouă ne place să rămânem în mizeria asta?. Ministrul pentru Diaspora pasează responsabilitatea
OAMENI ȘI BULDOZERE. Ultimele zile în containerul numit casă. Sute de oameni au rămas sub cerul liber. Nu pot vorbi acum, a venit poliția
OAMENI ȘI BULDOZERE. Un veac de singurătate pentru Corabia, un ‘genocid cultural pentru romi. ‘Sunt țigancă, vreau să mor țigancă / VIDEO
OAMENI ȘI BULDOZERE. Realitatea și visele romilor, dărâmate la propriu. ‘Avem exemple de exterminare socială în istorie. Acum se repetă