”Mai pot trăi, viaţa încă nu s-a oprit”, spun plimbându-se pe holul spitalului unde le-a fost readusă şi pofta de viaţă.
Cei doi pacienţi au fost operaţi miercuri. Aveau stenoză aortică, adică îngustarea severă a valvei aortice, supapa care reglează curgerea sângelui din inimă spre aortă.
“Procedura, realizată pentru prima dată la Spitalul Universitar de Urgență București, este o alternativă la chirurgia cardiovasculară. Până miercuri, înlocuirea valvei aortice îngustate se putea face, în spitalul nostru, doar prin chirurgie pe cord deschis. Intervenţia percutană se face introducând o valvă biologică în locul celei îngustate, prin intermediul unui tub inserat în artera principală de la la baza membrului inferior, artera femurală. Ca atare, intervenţia este mult mai puţin traumatizantă pentru pacient, cu o durată mult mai scurtă decât intervenţia chirurgicală, de circa o oră, şi cu o recuperare mult mai rapidă, iar anestezia este una generală simplă”, explică profesor doctor Dragoş Vinereanu, coordonatorul echipei multidisciplinare care a realizat cele două premiere.
Stenoza aortică, boala care, după 60-65, de ani este în top 5 boli cardiovasculare
Cei doi pacienți nu puteau fi operaţi prin intervenţiile standard. Niciun chirurg din mulți pe care i-au consultat nu și-au asumat o intervenţie pe cord deschis, pentru că riscul să moară era major.
A fost şi motivul pentru care cele două intervenţii s-au efectuat de către o echipă multidisciplinară, care a inclus cardiologi intervenţionişti, anestezişti, chirurgi cardiovasculari, ecocardiografişti. În plus , echipa a beneficiat de suportul unui reputat medic din Germania, profesorul Markus Lins.
Viitorul terapiilor intervenţionale
”Iniţial, a fost partea cu dilatarea coronarelor, apoi au apărut tipuri noi de stenturi şi încă mai apar. Ulterior, s-a mers spre transferul de la coronare spre inimă şi spre valvele inimii. Deja acum există intervenţii pe care le facem intervenţional percutant pe valva aortică, aşa cum am făcut noi acum. Există intervenţii care se pot face pentru valva mitrală, şi pe care sper să le începem cât de curând şi noi aici, există intervenţii care se pot face pentru valva tripluspidă, şi pe care sper să le facem la un moment dat şi noi aici. Pe de altă parte, patologia congenitală, atât a adultului, cât şi a copilului beneficiază tot mai mult de cardiologie intervenţională şi nu mai au nevoie de chirurgie. Chiar susţinerea funcţiei inimii începe să se deplaseze încet-încet din teritoriul chirurgical către diferite dispozitive care se pot implanta pe cale intervenţională sau minim invazivă”, mai spune profesorul Dragoș Vinereanu.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro