„Cred că România, în ziua de astăzi, este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai NATO şi ai siguranţei euroatlantice. Nu numai că aţi stabilit să investiţi 2% din PIB pentru apărare, dar contribuiţi şi la misiunile militare din Afganistan cu trupe şi la misiunea KFOR din Kosovo. De asemenea, aţi pus la punct sistemele de apărare balistice împotriva rachetelor. România este implicată activ în siguranţa comună”, a afirmat Alli, la conferinţa de deschidere a AP NATO.
Potrivit președintelui AP NATO, pe flancul estic al Alianţei există „tensiuni crescânde cu Rusia şi siguranţa în Marea Neagră este crucială nu numai pentru România, Bulgaria şi alte ţări care se învecinează cu Marea Neagră, dar şi pentru Europa şi pentru Alianţa Nord-Atlantică”.
„E important din acest motiv ca AP NATO să arate cât de devotaţi suntem sprijinului şi efortului militar, dar nu numai militar, ci şi politic pentru a face faţă acestor provocări. De aceea am avut sesiunea noastră de primăvară la Tbilisi în Georgia şi am avut iniţiative în Ucraina, Consiliul Nord-Atlantic a avut o întrunire oficială în Ucraina şi astăzi ne aflăm aici, la Bucureşti, pentru această sesiune importantă”, a spus preşedintele AP NATO, arătând că printre subiectele ce vor fi abordate în cadrul AP NATO se numără şi cooperarea dintre NATO şi UE în ceea ce priveşte sistemul de apărare comun.
”Ştiţi că NATO a decis să creeze un nou centru militar la Napoli, în sud. Este o decizie politică importantă pentru NATO a asigura un centru organizatoric în sud, pentru a înţelege care sunt ameninţările ce vin din est, dar care vin şi din sud – criza refugiaţilor, terorismul, migraţia”, a spus Alli.
El a adăugat că se va discuta şi despre „creşterea eforturilor în Afganistan” şi despre relaţiile dintre NATO şi Rusia, menţionând, totodată, ca o „îngrijorare personală”, situaţia din Balcanii de Vest.
„Cred că situaţia aici trebuie să fie stabilizată cât de curând posibil şi că noi, ca NATO şi UE, trebuie să facem împreună eforturile cele mai mari pentru a îmbunătăţi şi a accelera integrarea euroatlantică a zonelor celor mai problematice din Balcanii de Vest, pentru că şi în Slovenia, Croaţia, Albania, Muntenegru şi Serbia, Bosnia, Macedonia sunt situaţii foarte diferite şi, din nefericire, sunt foarte dificil de contracarat”, amai spus preşedintele AP NATO.
Citește și: Povestea băiețelului de 8 ani care a murit încercând să-și protejeze sora mai mică de un abuz