„Prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, legea menţionată încalcă prevederile art. 61 alin. (2), ale art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 75 alin. (2), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie contravine normelor şi principiilor constituţionale”, se arată în sesizare.
Şeful statului precizează că legea a fost fiind dezbătută şi adoptată de Senat cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată.
Preşedintele Iohannis menţionează că, până la termenul stabilit, Consiliului Legislativ a transmis avizul cu privire la acest act normativ pe 25 aprilie, în timp ce Guvernul a transmis punctul său de vedere pe 24 mai.
În opinia sa, această lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunită. Actul normativ nu a fost expres înscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, existenţa acestuia pe ordinea de zi a acestei Camere neputând fi prezumată ca fiind implicită, întrucât la momentul convocării forului în sesiune extraordinară nu fusese adoptat de Senat şi nici nu fusese înregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, completează şeful statului.
Potrivit șefului statului, unele prevederi ale legii încalcă decizii ale CCR, indicând modificările la „aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei”. De asemenea, Iohannis spune că în forma modificată legea încalcă prevederile Legii fundamentale privind statul de drept, în componenta sa referitoare la apărarea ordinii şi siguranţei publice, fiind lăsate fără ocrotire penală valori esenţiale.
Preşedintele Iohannis mai precizează că modificările privind modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante în cazul concursului de infracţiuni încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie privind statul de drept, care impun legiuitorului adoptarea unor măsuri de politică penală în vederea apărării ordinii şi siguranţei publice, prin adoptarea instrumentelor necesare în scopul reducerii fenomenului infracţional, cu „excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestui fenomen”, precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie referitoare la obligativitatea deciziilor CCR.
Codul penal a fost adoptat cu 167 de voturi.
Nu doar deputații PSD și ALDE au votat pentru modificările controversate, actuala majoritate parlamentară fiind ajutată de deputații de la minoritățile naționale. 9 deputați de la minorități au votat proiectul de lege care a trecut cu doar două voturi peste minimum necesar.
Președintele Iohannis a anunțat, imediat după votul final din Parlament, că atacă la CCR Codul Penal și Codul de Procedură Penală.
‘Modificările sunt fie inutile, fie toxice sau dăunătoare’, a spus șeful statului, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, la scurt timp după votul din Parlament pe modificările Codului penal.