Președintele Iohannis a atacat la CCR modificarea Legii Curții de Conturi

Așa cum a reținut și Curtea Constituțională în Decizia nr. 62/2017, „pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, Curtea reține că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră”, spune președintele.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Șeful statului mai atrage atenția că, potrivit noilor dispoziții supuse controlului de constituționalitate, Curtea de Conturi nu mai are obligația de a realiza verificarea tuturor conturilor înainte de împlinirea termenelor de prescripție, aspect ce afectează în mod direct rolul său constituțional.

”Mai mult, această prevedere creează posibilitatea unor verificări selective ale instituțiilor ce fac obiectul auditului Curții de Conturi, iar prin vidul legislativ creat și în absența unor criterii de selecție a autorităților auditate, norma încalcă și exigențele de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție”, spune Klaus Iohannis, în sesizarea către judecătorii CCR.

Președintele mai spune că atribuțiile Președintelui Curții de Conturi sunt completate cu trei litere în cuprinsul art. 60. Conform art. 60 alin. (1), lit. k), acesta „propune plenului componența decanatelor, repartizarea domeniilor de activitate pe decanate și pe direcții de specialitate și responsabilitățile specifice ale consilierilor de conturi raportori”.

”O astfel de schimbare în arhitectura Curții de Conturi, așa cum s-a arătat și în argumentele precedente, instituie o veritabilă subordonare a consilierilor de conturi față de Președintele Curții de Conturi, acesta stabilind responsabilitățile specifice ale consilierilor de conturi raportori. Prin această nouă organizare și distribuire a responsabilităților se aduce atingere art. 140 alin. (4) din Constituție, care stabilește, inter alia, că „membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia”.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi  este neconstituțională, în ansamblul său, se mai precizează în sesizare.

USR avertiza, după votul in Parlament, că după adoptarea acestui proiect, Curtea de Conturi nu va putea să mai investigheze achiziții publice și va fi obligată să ia de bune deciziile ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice), o instituție care este subordonată Guvernului.

Mai grav, Curtea nu va putea să mai evalueze oportunitatea achizițiilor făcute de instituțiile publice, cum ar fi softuri complet inutile cumpărate pe milioane de euro. Portalul eRomania a costat nu mai puțin de 52 de milioane de euro și este complet inutil.

Citește și: Șoferul mașinii cu număr anti-PSD a rămas fără permis de conducere și plăcuțe. Ambasada Suediei anunțase că plăcuţele sunt legale şi în România