Costin Mincu, primul patron al Colectiv, era conștient de nereguli. Le-a enumerat la Tribunalul București, în timpul audierilor

Unul dintre patronii Colectiv, Costin Mincu, a dat prima declarație în dosarul în care este judecat pentru uciderea din culpă a 64 de persoane și vătămarea corporală gravă a supraviețuitorilor. Acesta a arătat că era conștient de unele nereguli privind autorizarea de funcționare, dar că nu a fost dirijat de autoritățile statului.

Tribunalul București a demarat, luni, audierile în dosarul Colectiv, iar primul ascultat a fost Costin Mincu. Acesta a dat declaraţii în faţa judecătorilor până la ora 10 seara.

În fața judecătorului, Costin Mincu, sigur pe el, a început prin a-și exprima regretul față de tragedia care a îndoliat 64 de familii și a nenorocit peste o sută de persoane.

Patronul Colectiv a spus că nu va recurge la procedura simplificată de judecată și că dorește să dea declarație și să propună probe în apărarea sa pe parcursul judecării cazului.

Povestea unei tragedii

„Ca om implicat în acest dosar, regret tot ceea ce s-a întâmplat. În 2013, cu Alin Anastasescu (un alt patron al Colectiv – n.r) am cumpărat clubul Guantanamo.

Precizez în contextul în care s-a vehiculat că am transformat cubul dintr-o hală.

După preluarea clubului Guantanamo am preluat cu chirie contractul. După preluarea acestei afaceri am decis cu asociatul Anastasescu o redecorare a clubului.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Nu am făcut schimbări structurale, sens în care am ales o firmă de pe internet, specializată în costrucții de acest tip, respectiv Luxury Media.

Am avut o discuție cu acesta despre ce vrem să facem cu acest club. Menționez că această discuție s-a dus foarte mult în direcția unei mai bune acustici a sălii, noi dorindu-ne ca clubul sa fie destinat muzicii live.

Dânsul, Ştefan, mi-a prezentat portofoliul şi cluburile in care a lucrat, locuri similare ca şi spaţiu şi destinaţie pe care îl aveam noi.  Ceea ce făcea el se numea design acustic”.

Acustica morții

Mincu a povestit, la fel de degajat și sigur pe el, cum s-a făcut selecția buretelui care a avut rol determinant în escaladarea fulgerătoare a incendiului.

„…Dânsul ne-a explicat: pentru acustică avem nevoie de materiale cu densități diferite. Burete, lemn…

Martorul menționat ne-a arătat două tipuri de burete, după ce acesta s-a apucat de lucrare, în timp ce ne aflam în spațiul unde trebuia să se facă lucrarea.

Atunci martorul ne-a spus ca diferențele între cele două tipuri de burete prezentate erau de formă.

Buretele piramidal este buretele clasic, care se folosește în studiourile de înregistrări, iar cel de-al doilea este la fel ca primul, doar că este baza din care se prelucrează buretele piramidal.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Noi nu am ales buretele, așa cum martorul a susținut (respectiv cel ieftin – n.r.), ci ținând cont de precizările lui, atunci cand a spus că buretele plat este același cu cel piramidal.

Exista o diferență de preț. Am ales împreună cu Anastasescu buretele cel plat, care avea un preț mai mic”, a spus, fără teamă în glas, Mincu.

„Nu aveam autorizație, am aflat de ea după incendiu”

„Este adevărat că societatea noastră nu avea autorizație de securitate la incendiu, dar de necesitatea de a avea o asemenea autorizație am aflat după tragedia de la Colectiv.

Am fost controlați de mai multe autorități ale statului, inclusiv de alte direcții ale MAI, nu doar ISU. Iar nouă, administratorilor societății, ni s-a pus în vedere de un lucrător din cadrul Secției 14 de poliție să realizăm un plan de măsuri, constând în necesitatea de a avea mai multe camere de luat vederi, o evaluare de risc (fără a fi precizat riscul), efectuată de un expert. Buton pentru panică, contract cu societate de securitate, senzori de efracție, din câte îmi amintesc.

În acest sens, acel lucrător a lăsat o adresă oficială la societate, ne-a dat un termen de 30 de zile să realizam acele lucruri.

În legătură cu controlul ISU, arăt că lucrătorii acestei instituții au efectuat un control pe platforma Pionierul, unde funcționau mai multe societăți comerciale, printre care și a noastră”, a continuat Costin Mincu explicațiile în fața instanței.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

Pompierii spuneau că e frumos clubul

„În cursul anului 2014 firma noastră a fost verificată de ofițeri din cadrul ISU care au dispus o reparație a unei siguranțe electrice. Ceea ce noi am realizat. Cu aceasta ocazie, lucrătorii ne-au întrebat dacă avem documentele necesare de la ISU pentru funcționare.

Am răspuns că nu le avem, aceștia spunându-ne că e necesar să avem mai multe acte, respectiv plan de evacuare, o serie de documente, anumite decizii, instructajul angajaților, precizând că dânșii pot efectua documentele, întrucât lucrează la Departamentul de prevenție și autorizări din cadrul ISU.

În legătură cu controlul Secției 14, cunoșteau că desfășuram activitate cu public numeros. Acel lucrător ne-a spus că de fiecare dată când vom avea un eveniment cu mai mult de 500 de persoane să îl anunțăm pentru a trimite un echipaj de poliție. Lucru care s-a întâmplat.

Eu am participat la primele două controale ISU, când ne-au spus ca spațiul arată bine. Precizez că amenajările erau la final. Unul din lucrători, respectiv Antonina Radu și Petrică George, nu știu care din ei, ne-a spus că clubul arată bine în comparație cu alte cluburi. Că spațiul nostru nu este la subsol, nu e la etaj, are o înălțime mare (aproximativ șase metri).

Cred că la momentul în care cei doi pompieri menționați au spus că spațiul arată bine, spuneau aceste lucruri din convingere, o convingere profesională. Nu cred că la momentul respectiv ar fi putut să știe cât de periculos a fost, de exemplu, buretele”, a mai spus Costin Mincu.

El a precizat că nu a condiționat personal vreodată subînchirierea spațiului de numărul de spectatori și că „niciodată instituțiile care ne au controlat nu ne-au adus la cunoștință că am funcționa cu limita maximă de spectatori”.

Era evident ca oamenii să stea în picioare

„În legătură cu autorizația de funcționare a clubului, arăt că Paul Cătălin Gancea (un alt patron al Colectiv – n.r) a spus adevărul în legătură cu faptul că avem circa 425 mp ca suprafață și 80 de scaune, când a completat actele pentru emiterea autorizației.

Menționez în ideea în care era evident că este un club organizat pentru evenimente live, în care oamenii stau în picioare, nu pe scaune.

Pentru ceea ce s-a întâmplat în legătură cu activitatea mea de administrator, înțeleg să răspund pentru ceea ce ar fi putut fi de competența și înțelegerea mea și sper ca până la final, oricât ar dura, tot dezastrul ăsta să ajungă la momentul adevărului”.

Puteau fi și șapte sute de victime

„Clubul era catalogat la o capacitate de 700 de persoane. Variau între 50 si 700. Nu figura cu o capacitate maximă de persoane, dar la evenimentele organizate participau între 50 si 700 de persoane. Contractul de subînchiriere (pentru acea seara – n.r.) nu prevedea un număr de participanți ca o condiție a existenței spectacolului. Nu știu ce estimări aveau organizatorii sub acest aspect ținând cont că nu a existat un bilet de intrare. Cred că le-ar fi fost și organizatorilor greu să estimeze numărul de persoane. Din cunoștințele mele au fost undeva la 270 de persoane, asta am citit în dosar.

Nu pot preciza dacă indicatoarele erau mari sau mici. Nu erau senzori de fum și cunosc faptul ca în incintă era permis fumatul. Nu cunosc dacă la data subînchirierii era impropriu pentru a organiza evenimente ca cel din 30 octombrie 2015. Dimpotrivă am avut mereu percepția că funcționam legal, cu respectarea normelor în vigoare”, și-a încheiat Costin Mincu declarația din dosar.

Citește și EXCLUSIV. Mărturiile poliţiştilor din Voluntari care au ajuns primii la şoferul atacat la Sineşti! “Era într-o stare de agitaţie ca urmare a şocului suferit”