Procurorul general al României, despre Ordonanța de modificare a Codului Penal: Este discreționară și vădit neconstituţională

”Ca membru al Consiliului Suprem al Magistraturii, vă pot spune ca ordonanţa de urgenţă este o ofensă adusă autorităţii judecătoreşti, fiind discreţionară, vădit neconstituţională şi trebuie atacată urgent la Curtea Constituţională. Despre consecinţele ei grave am avertizat în comunicatul de ieri al Ministerului Public”, a declarat Augustin Lazăr într-un punct de vedere remis News.ro.

Modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală depăşeşte limitele stabilite de CCR, se arăta într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), în urmă cu o zi.

„Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal şi a Codului de procedură penală cu dispoziţiile cuprinse în deciziile Curţii Constituţionale a României, însă, în actuala redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depăşeşte limitele stabilite de către instanţa de contencios constituţional. Deşi în preambulul notei de fundamentare se invocă existenţa deciziilor Curţii Constituţionale nr. 603/2015 şi nr. 405/2016, modificările ce se doresc a fi operate exced cele statuate de instanţă”, se arată în comunicat.

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

Parchetul menționa că stabilirea unui prejudiciu minim de 200.000 de lei de la care fapta constituie infracţiune ar încuraja, de fapt, infracţionalitatea.

„O asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcţionari, cu intenţie, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăşi, în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condiţiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcţiei ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară şi civilă. De altfel, apreciem că, în contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de către persoana vătămată) şi respectiv un folos (obţinut de către funcţionar sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale”, se arată în comunicat.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro