Promisiunea cu care Dinu Pescariu a preluat Baza Cutezătorii: facilități pentru elevi de 400.000 de euro pe an

În dosarul în care a fost trimis în judecată Mihnea Costoiu, pentru fapte pe care le-ar fi comis când era secretar de stat la Ministerul Educației, procurorii anticorupție prezintă detaliat modul în care Baza de agrement Cutezătorii, folosită zeci de ani gratuit de către elevi, a ajuns în mâinile fostului tenismen Dinu Pescariu, Din acel moment, baza Cutezătorii nu a mai putut fi folosită gratuită de către copii.

În dosarul „Baza Cutezătorii”, DNA l-a trimis recent în judecată pe Mihnea Costoiu, pentru abuz în serviciu, respectiv pentru că în 2009, în calitate de secretar de stat la Ministerul Educației, a semnat un act adițional la un contract de locaţiune care fusese încheiat anterior de Fundația “Dinu Pescariu”cu Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). În baza acestui document, Fundația Dinu Pescariu a preluat baza de agrement în condiții nefavorabile statului, prejudiciul produs Ministerului Educației fiind de aproape 11 milioane de euro.

„Pentru a da o aparență de legalitate actului adițional în privința valorii acestuia și pentru a justifica chiria de doar 9.000 de euro/lună, au fost prevăzute anumite facilități de care să beneficieze elevii (facilități evaluate în mod nejustificat la suma de 400.000 de euro/an), deși, la momentul încheierii actului, Fundația Dinu Pescariu schimbase scopul utilizării Bazei Cutezătorii (care era desfășurarea unor activități științifice, culturale, sportive și artistice de performanță), folosind-o în scopuri comerciale, inclusiv prin subînchirierea parțială către firme al căror obiect de activitate este alimentația publică, acțiuni de divertisment ori tratamente de întreținere și relaxare (restaurante, cluburi, baruri, fitness, SPA), pe terenul proprietate publică a statului funcționând terase, pizzerii, cluburi, baruri și altele”, se arată în actele de la dosar.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Traseul Bazei Cutezătorii

Baza Cutezătorii a aparţinut Ministerului Învăţământului din 1972, când, printr-un Decret al Consiliului de Stat, terenul a fost transmis, pe o perioadă nedeterminată, în folosinţa Palatului Pionierilor din Bucureşti.

Începând din 1976 s-a amenajat „Complexul sportiv de agrement Cutezătorii”, unde s-au desfăşurat activităţi sportive, cultural-artistice, ştiinţifice şi s-au organizat inclusiv taberele şcolare, pentru copii şi elevi din toată ţara.

După anul 1990, s-au modernizat cele aproximativ 100 de locuri de cazare, din căsuţe de lemn, pavilionul central, respectiv Vila Diana, terenurile de tenis şi de fotbal. Cantina complexului a fost complet modernizată prin achiziţionarea de mobilier modern şi echipamente pentru spaţiile de gătit. Aceste modernizări şi dotări au fost posibile prin alocarea de fonduri financiare importante de la bugetul de stat şi din veniturile proprii, susțin anchetatorii.

Din anul 1999, în baza Hotărârii Guvernului nr. 86, sediul Agenţiei Naţionale a Taberelor şi Turismului Şcolar a fost stabilit în Baza Cutezătorii. După preluare, Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar a efectuat importante lucrări de modernizare a Bazei Cutezătorii.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Până în anul 2003, când Baza Cutezătorii a fost transferată în administrarea Regiei Autonome ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, aceasta era folosită de elevii de la cercurile de tenis de câmp și fotbal ale Palatului Național al Copiilor, pentru antrenamente, cursuri de inițiere și competiții sportive.

”Prin transferul acesteia, învățământul a fost lipsit de un important patrimoniu, strict necesar pentru desfășurarea unor activități științifice, culturale, sportive și artistice de performanță”, spun anchetatorii.

Un profesor le-a povestit procurorilor că din anul 2002 au început problemele și că situația s-a schimbat pentru elevii care făceau antrenamente la Baza Cutezătorii. Dacă inițial au existat mici fricțiuni cu fundația lui Pescariu, care le interzicea uneori elevilor accesul la vestiare, din vara lui 2002, Pescariu a anunțat părinții copiilor că aceștia nu mai au ce căuta la Baza Cutezătorii.

„La începutul verii anului 2002 am fost anunțați că trebuie să încetăm a mai veni la Bază, deoarece urmau a fi făcute renovări de către fundația lui Pescariu, inclusiv în vestiare, astfel că profesorii și-au luat toate lucrurile și materialele din dotare, iar acesta a fost momentul din care practic nu am mai avut acces acolo”, a spus profesorul în declarația dată în fața anchetatori.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

În 2003, Executivul a aprobat HG 34, prin care era înființat Centrul Național de Excelență, cu sediul la Baza Cutezătorii. Centrul era în subordinea Ministerului Educației, în coordonarea directă a ministrului educației și avea va scop ”identificarea pregătirea, stimularea și valorificarea potențialului tinerilor capabili de performanțe”.

Baza Cutezătorii a revenit la Ministerul Educației în 2005, când a fost adoptată HG 160 din 3 martie.

Procurorii fac o paralela și arată cum, după preluarea domeniului de către Fundația Dinu Pescariu, baza sportivă a devenit zonă de cluburi de lux și centre de întreținere, inaccesibile elevilor.

Potrivit procurorilor anticorupție, în fosta Bază Cutezătorii se regăsesc spații de alimentație publică, Club Fratelli, două centre de întreținere, dar și o sală de evenimente şi un restaurant.

Pescariu plătea chirie de 9. 000 de euro la stat, dar încasa zeci de mii de euro din reînchirierea spațiilor din Baza Cutezătorii

Fundația Dinu Pescariu ar fi trebuit să plătească, doar pentru folosința terenului, în suprafață totală de 57.756 mp, suma de 109.202,52 de euro/lună (1,89 euro/mp/lună), în realitate plătind doar 9.000 de euro pe lună (0,1558 euro/mp/lună), susțin procurorii.

„Practic, Fundația Dinu Pescariu a edificat construcții noi pe terenul din incinta Bazei Cutezătorii, pentru care a încasat chirii la prețul pieței, cum ar fi de exemplu din contractele de locațiune încheiate cu SC Twins Cafe SRL (Club Fratelli) – 18.600 de euro plus TVA/lunar, respectiv 11,625 euro/mp/lună (începând cu iunie 2014 – 15.000 de euro plus TVA lunar, adică 9,375 euro/mp/lună), pentru spațiul comercial în suprafață totală de 1.600 mp (1.599,18 mp constatați prin expertiză) și anexe și din contractul de locațiune încheiat cu societatea Restaurante Trattoria Il Calcio – 10.000 de euro lunar pentru un spațiu comercial în suprafață de 300 mp (460,36 mp constatați prin expertiză) (21,722 euro/mp/lună)”, se arată în documentele din dosarul lui Mihnea Costoiu.

Astfel, în schimbul unei chirii de doar 0,1558 euro/mp/lună, Fundația Dinu Pescariu a încasat sume foarte mari doar din închirierea unor spații comerciale edificate în incinta Bazei Cutezătorii, se mai arată în dosar.

Mihnea Costoiu este judecat pentru abuz în serviciu, Dinu Pescariu a scăpat de acuzații

Potrivit unui comunicat al DNA, Mihnea Cosmin Costoiu, la data faptelor secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

“În perioada martie – septembrie 2009, inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin, în calitatea menţionată, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind bunurile proprietate publică, a încheiat cu Fundaţia ‘Dinu Pescariu un act adiţional la un contract de locaţiune încheiat anterior cu Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA–APPS). Actul adiţional a fost încheiat fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitaţii publice în condiţiile legii, precum şi în lipsa avizului direcţiilor de specialitate din cadrul ministerului”, spun procurorii.

Mai mult, susțin anchetatorii, actul adițional a fost încheiat în condițiile în care Ministerul Educației intentase proces Fundației Dinu Pescariu, pentru rezilierea contractului, proces care, în perioada respectivă, se afla în curs de judecată. Prejudiciul produs Ministerului Educației a fost stabilit de procurori la aproape 10,8 milioane de euro, sumă ce reprezintă diferența dintre valoarea reală de piață a chiriei, în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) și suma efectiv plătită de Fundația “Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018).

Acuzațiile aduse inițial lui Dinu Pescariu au fost clasate de procurorii DNA, care susțin că ”nu există probe pentru a atrage răspunderea penală a acestuia dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

Aceeaşi soluţie a clasării a fost dispusă și în cazul altor trei inculpaţi – Mihai Păunică, Gabriel Liviu Ispas şi Gabriel Leahu -, deoarece prin raportul de expertiză criminalistică s-a stabilit că semnăturile de pe actul adiţional la contractul de locaţiune nu au fost executate de aceştia.

Citește și:

Peste 112.000 de români, victime ale scurgerii de date de la Facebook către Cambridge Analytica

Urmărește-ne pe Google News