Raportul MCV pentru România: critici pentru Parlament. Locul României pe HARTA MONDIALĂ A CORUPȚIEI

Guvernul a reacționat sugerând că ar trebui stabilit un termen pentru încheierea monitorizării României de către Comisia Europeană. „Acest al treilea raport anual consecutiv pozitiv dovedește caracterul durabil și sustenabil al reformei în justiţie şi al luptei împotriva corupției, fiind un indicator al măsurii în care autorităţile române și-au asumat și au îndeplinit obiectivele MCV. În acest sens, considerăm că recunoașterea progreselor din raportul MCV ar putea fi subliniată mai clar prin introducerea unei perspective de finalizare a acestei monitorizări de către Comisia Europeană. Astfel, având în vedere concluziile pozitive ale raportului, considerăm că există premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române, de exemplu, în structura Strategiei Naționale Anticorupție”, se arată într-un comunicat al Guvernului..

„Reformele prevăzute de MCV, inclusiv lupta împotriva corupţiei, sunt şi trebuie în continuare întreprinse în primul rând pentru societatea românească, dincolo de reperele stabilite prin acest mecanism de cooperare și verificare. Angajamentul Guvernului de a îndeplini aceste obiective, în beneficiul societăţii româneşti şi al cetăţenilor români, este unul puternic şi fără echivoc”, potrivit comunicatului.

Recomandări

Drone kamikaze rusești surprinse deasupra Republicii Moldova, la doar 100 de metri de sol. Reacția Guvernului de la Chișinău

În raport se menționează critici la adresa Parlamentului în ceea ce privește neridicarea imunităților la cererea DNA, în 2015. Per ansamblu, raportul este însă pozitiv, la fel ca și precedentul, din 28 ianuarie 2015, care a consemnat progresele înregistrate de România, precizând că trebuie menținut consensul în ceea ce privește reformele. Există critici și cu privire la noile coduri, iar autorităților li se atrage atenția să regleze acele chestiuni care au fost găsite în neconcordanță cu Constituția. De la intrarea noilor coduri în vigoare s-au înregistrat peste 30 de situații când articole din Codul penal sau Codul de procedură penală au fost declarate neconstituționale.

De asemenea, raportul atrage atenția numirile la vârful sistemului judiciar trebuie făcute în baza unei proceduri transparente, pentru a consolida independența justiției. În ceea ce privește alegerile de la CSM, se atrage atenția că și acestea trebuie organizate în mod transparent. În document sunt menţionate însă și progresele DNA. De raportul MCV ar putea depinde o eventuală schimbare a poziției Germaniei față de aderarea României la Schengen, în măsura în care extinderea spațiului european de liberă circulație rămâne de actualitate.

Recomandări

George Simion, trei priorități ca președinte și pe cine ar numi la SRI și SIE: „Păstrăm echilibrul de gen”

România este monitorizată de către Comisia Europeană la capitolul Justiție și Afaceri interne, de la 1 ianuarie 2007, de când a devenit stat membru UE.

Conform Indicelui de Percepție a Corupției 2015 lansat tot astăzi de Transparency International, România se clasează pe locul 58 în topul statelor lumii, cu un scor de 46 de puncte. Punctajul e raportat la o medie a statelor Uniunii Europene de 65,36 de puncte și sub media europeană.

Ne aflăm astfel printre țările UE incluse cu cel mai mic punctaj, pe ultimul loc situându-se Bulgaria. Paradoxal, italienii se consideră mai corupți decât noi, situandu-se astfel pe penultima poziție în clasamentul țărilor UE. De asemenea, România a crescut foarte mult, față de anii trecuți: în 2013 și 2014 era pe locul 69, iar în 2012, pe locul 66. Danemarca este percepută a fi cea mai curată pentru al patrulea an consecutiv, cu un scor de 91 de puncte pe o scară de 100 a ONG-ului cu sediul la Berlin. Ea este urmată de Finlanda, pe locul doi, și Suedia pe locul trei. Pe ultimul loc la nivel global s-au situat Coreea de Nord și Somalia, care au obținut punctajul 8.

Urmărește-ne pe Google News