În acest moment, între președinte și premier există un „blocaj instituțional”. Ruptura dintre cele două instituții a venit în urma mai multor conflicte, care au început imediat după preluarea mandatului de către Viorica Dăncilă, în ianuarie anul acesta.
Șeful statului i-a cerut premierului demisia de multe ori, Viorica Dăncilă rezistă, se apără cu suținerea coaliției PSD-ALDE; comunicarea instituțională, obligatorie într-un stat de drept, s-a lovit de refuzuri categorice, în anumite cazuri și la decizii luate în absența unor avize sau prin depășirea atribuțiilor.
Marile conflicte IOHANNIS-DĂNCILĂ
- Revocarea șefei DNA – Președintele a refuzat revocarea Laurei Codruța Kovesi, cerută de Guvern – Dăncilă a câștigat la Curtea Constituțională
- Mutarea Ambasadei României în Israel, la Ierusalim – Guvernul a adoptat Memorandumul privind mutarea Ambasadei, Iohannis a cerut demisia premierului – PNL a făcut plângere penală pentru înaltă trădare, pe numele Vioricăi Dăncilă și a lui Liviu Dragnea – decizia a rămas blocată, în urma presiunilor șefului statului
- Modificările la legea salarizării unitare- Președintele le-a chemat pe Viorica Dăncilă și pe ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, la discuții la Palatul Cotroceni, acuzând că legea nu este predictibilă și a fost modificată de mai multe ori – premierul l-a acuzat pe președinte că minte și a cerut desecretizarea discuțiilor
- Conflictul Guvern – BNR- Președintele o convoacă pe Viorica Dăncilă la discuții, pentru o mediere, după atacurile lui Liviu Dragnea la adresa lui Mugur Isărescu – Premierul Viorica Dăncilă nu s-a prezentat la întâlnire, refuzând invitația președintelui
- Rectificarea bugetară – Guvernul a tăiat bugetul Administrației Prezidențiale și a serviciilor secrete- Președintele a refuzat să dea avizul în CSAT- Executivul a adoptat proiectul de Ordonanță, fără aviz, o premieră în istoria politică țării noastre
- Pesta porcină – Președintele a cerut instituțiilor abilitate să verifice modul în care a fost gestionată criza- Parchetul General a primit mai multe plângeri și a deschis un dosar penal
- Numirea lui Paul Stănescu premier interimar, în timpul vacanței premierului – Viorica Dăncilă a semnat decizia, care era prerogativa președintelui Iohannis- Șeful statului a sesizat CCR pentru conflict de natură instituțională
- Numirea unui ambasador în Israel- Viorica Dăncilă a anunțat că a trimis deja o propunere la Președinție – Klaus Iohannis nu a dat curs încă acestei nominalizări.
Ce susținere au cei doi protagoniști
Președintele Klaus Iohannis a fost susținut de oficialii de la Bruxelles, care au atenționat în nenumărate rânduri Guvernul, în special după Ordonanța 13. Încercările premierului Viorica Dăncilă de a contracara criticile, prin scrisori transmise președintelui Comisiei Europene, au rămas fără răspuns de la Bruxelles.
Cu toace acestea, președintele Klaus Iohannis a pierdut electoral, după demiterea Laurei Codruța Kovesi.
De cealaltă parte, premierul Viorica Dăncilă are, deocamdată, susținerea partidului care a propus-o și a liderului PSD Liviu Dragnea. Este cel mai longeviv Executiv, până în prezent, după ce Sorin Grindeanu și Mihai Tudose și-au încheiat mandatele după șase luni de guvernare.
Liviu Dragnea a dat chiar asigurări că Viorica Dăncilă va rămâne premier până la alegerile parlamentare din 2020.
Ce urmează în scandalul dintre Palate
Tesiunile dintre cele două instituții nu par a se atenua, nici în perioada următoare. Președintele și premierul se află pe poziții diferite atât în privința politicii fiscale cât și în privința reformei din justiție.
Marile provocări vor fi legea pensiilor, care va ajunge la șeful statului, pentru proculgare, dar și o posibilă Ordonanță pe grațiere și amnistie, anunțată deja de liderul PSD Liviu Dragnea, șeful informal al Executivului.
Și numirea noului șef al DNA ar putea prelungi criza instituțională, dacă președintele va refuza propunerea lui Tudorel Toader.
Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!