Roman SA și MHS Truck & Bus au semnat un parteneriat în acest sens.
„Ne dorim să producem, la Braşov, un camion românesc la standarde nemţeşti. Mai mult, strategia noastră este ca, pe măsură ce programul va ajunge la maturitate, tot mai multe componente ale platformelor de transport auto să fie produse în România. Obiectivul ultimului an al programului este acela de a produce 100% din necesarul de vehicule militarizate, exclusiv în ţara noastră”, a spus Claudia Iordache, director general MHS Truck & Bus.
Pe lângă importuri, MHS Truck & Bus se ocupă și de partea de service și este și importator MAN.
O mie de locuri de muncă
Parteneriatul vizează producerea autocamioanelor militare, autocisternelor, autofurgoanelor, autotractoarelor, remorcilor şi semiremorcilor necesare dotării Armatei, care va contribui la relansarea producţiei de platforme de transport militar şi civil în România.
Realizarea camionului respectiv va crea peste 1.000 de locuri de muncă înalt calificate, implicate în procesul de echipare a Armatei.
Miza: contractul de 3.300 de camioane și remorci al Armatei
Miza o constituie contractul de 3.300 de camioane și remorci al Armatei. MHS Truck & Bus și Roman SA intenţionează să depună o ofertă în cadrul competiţiei anunţate de Ministerul Apărării Naţionale.
Este vorba de camioanele militare din gama HX şi camioanele comerciale militarizate TG.
De la vagoane, la camioane
Culmea este că fabrica de la Brașov are deja o legătură cu Germania.
Roman a luat ființă în anul 1921, sub numele de Romloc – Fabrica de Locomotive și Vagoane. În 1936, aceasta a fuzionat cu Astra, iar din 1940 și-a schimbat denumirea în Societatea Astra Fabrica Română de Vagoane, Motoare, Armament și Munițiuni.
Opt ani mai târziu, în plină eră comunistă, Astra Brașov primește numele de Steagul Roșu, denumire sub care este cunoscută până în 1990. Acolo se produceau vagoane, utilaje pentru industriile minieră și siderurgică, mașini, rulmenți și unelte, iar compania era în subordinea Ministerului Metalurgiei.
În anii următori se fac retehnologizări, iar în 1954, de pe poarta sa iese primul camion românesc: SR-101.
Dar conducerea comunistă a continuat cu schimbările. Între 1959 și 1961 se pregătește autocamionul Carpați de 3 tone, iar în anul 1962 se lansează camionul Carpați de 2,5 tone.
În 1964, la Brașov se produce primul camion românesc de 5 tone: Bucegi. Acesta era destinat lucrului pe șantierele de construcții ale țării. Tot în 1964 s-au instalat peste 800 de agregate complexe cu peste 20 de linii automate, care sunt echivalente cu economisirea a 6.500 de muncitori.
Licența MAN, legătura cu Germania
Numai că România trebuia să țină pasul cu tehnologia occidentală. Așa că autoritățile comuniste negociază cu nemții de la MAN, unul dintre cei mai mari producători de camioane din lume. Primul camion românesc realizat sub licență MAN iese pe porțile uzinei în 1971.
Era perioada în care Nicolae Ceaușescu demarase un vast program de industrializare a României, prin intermediul unor parteneriate cu societăți străine. În 1966 apărea prima Dacie produsă la Mioveni, sub licență Renault, în vreme ce în 1976 se semna contractul cu Citroen pentru Oltcit.
Datorită colaborării cu MAN, autocamioanele de la Brașov au fost exportate pe tot Mapamondul. În perioada sa de glorie, 33.000 de camioane se produceau anual, iar înainte de 1989, peste 20.000 de oameni lucrau în cadrul companiei. Autocamioanele Roman se aflau inclusiv în dotarea Armatei.
După 1990, Steagul Roșu își schimbă denumirea în SC Roman SA. În 1994, fostul colos comunist de stat este reorganizat pe divizii. În 1999 apare primul camion cu motor Euro 2 românesc.
Anul 2000 aduce realizarea camionului cu numărul 750.000 din istoria fabricii.
În anul 2004 este înființată o secție de autobuze, iar în 2009 apare primul autobuz Euro 4 produs de Roman SA.
Privatizată și insolventă
Roman Brașov a fost privatizată în anul 2003, iar compania este preluată de un grup din Malaezia, care promitea că va face un parc industrial pe platforma societății.
În anul 2004, acționarul majoritar ajunge Asociația Pro Roman, iar în 2006, compania ajunge sub controlul omului de afaceri Ioan Neculaie. Acesta pierde însă controlul asupra companiei în anul 2014, în urma unui proces cu Asociația Pro Roman.
Roman SA a intrat însă în insolvență tot în 2014. Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, compania a înregistrat anul trecut pierderi de 368 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 16,3 milioane de lei. Firma mai are în acest moment doar 200 de angajați.
Anul trecut, compania își punea speranța în livrarea de camioane în Taiwan și Pakistan, dar acestea nu s-au materializat. Acum, salvarea este văzută tot de la statul român, prin contractul cu Armata.
Între timp, Ioan Neculaie a fost condamnat de două ori: în 2012 a primit un an și șase luni cu suspendare pentru ucidere din culpă, iar în noiembrie anul trecut, șase luni pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Acesta a fost încarcerat, iar în luna iunie a acestui an a fost eliberat condiționat.
Cine sunt noii actori
Grupul MAN este, din anul 2011, o subsidiară a gigantului german Volkswagen, unul dintre cei mai mari producători auto din lume.
Grupul MHS este, prin MHS Truck & Bus, reprezentantul brandului MAN în România. Din luna iunie a acestui an, este și unic importator şi partener de service al vehiculelor militare Rheinmetall MAN în România. Potrivit Wall-Street.ro, MHS este deținut de omul de afaceri Michael Schmidt, fondatorul Automobile Bavaria, cel mai mare dealer BMW din România
Rheinmetall MAN este o subsidiară a grupului german Rheinmetall. Acesta deține 51% din companie, iar MAN, restul de 49%. Rheinmetall este o companie care activează în industria de apărare. Compania a avut anul trecut venituri totale de 5,8 miliarde de euro și profit net de 252 milioane.
Rheinmetall și societatea românească de stat Romarm vor construi, la Moreni, transportoare blindate 8×8, tot pentru Armata țării noastre.
Citește și:
EXCLUSIV/ Clovnul Siminică și tristețea din spatele unui zâmbet. „În parlament nu e circ, e bâlci. La circ se muncește enorm”
Jandarmeria explică de ce jandarmii aveau indicativele acoperite la manifestația din 10 august