Cele trei țări spun că nu există ”progrese suficiente” în privința drepturilor cetățenilor străini din Regatul Unit, a ”facturii” pe care Marea Britanie trebuie să o plătască la ieșire și nu s-a rezolvat nici problema graniței dintre Irlanda și Irlanda de Nord.
Premierul britanic Theresa May a cerut trecerea la negocierea viitoarelor relații dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, prioritatea sa fiind ca relațiile comerciale să se desfășoare fără taxe vamale.
Trecerea la acest tip de negocieri ar trebui să se facă numai după existența acelor ”progrese suficiente”, după cum spunea de curând Michel Barnier, negociatorul-șef al Uniunii Europene.
Numai că Germania, Franța și România au blocat trecerea la următorul stadiu al negocierilor, potrivit unor surse diplomatice citate de către The Times.
Statutul cetățenilor străini, în dubii
Pentru România este vital ca statutul celor câteva sute de mii de români din Marea Britanie să fie foarte clar. La nivel declarativ, Marea Britanie a anunțat că cei 3 milioane de europeni care trăiesc în țară vor avea aceleași drepturi ca și proprii cetățeni, același lucru fiind garantat și pentru cei un milion de britanici care trăiesc în Europa.
Numai că discuțiile s-au împotmolit: Marea Britanie vrea ca drepturile cetățenilor europeni de pe teritoriul său să fie garantate de instanțele britanice. Uniunea Europeană se opune, aducând ca argument că autoritățile de la Londra ar putea modifica legile în timp. Ca urmare, Uniunea Europeană vrea ca drepturile cetățenilor să fie supervizate de Curtea Europeană de Jusțiție.
Numai că Marea Britanie se opune, deoarece ieșirea de sub jurisdicția Curții Europene a fost unul dintre cele mai arzătoare puncte din timpul referendumului pentru Brexit.
Uniunea Europeană a devenit suspicioasă după ce Marea Britanie a anunțat deja controale o serie de restricții după Brexit.
Autoritățile române i-au îndemnat pe cetățeni să își rezolve problemele cu actele de ședere.
Potrivit lui Boris Johnson, actualul ministru de Externe al Marii Britanii, există jumătate de milion de români în Regat Unit.
Factura pentru Brexit, problemă spinoasă
Obligațiile financiare ale Marii Britanii după ieșirea din Uniunea Europeană sunt o altă problemă spinoasă. Londra a propus să plătească 20 de miliarde de euro până la finalul actualului exercițiu bugetar, care se încheie în 2020. Scopul ar fi ca Marea Britanie să își onoreze obligațiile asumate, astfel încât celelalte state să nu fie obligate să cotizeze mai mult în cazul în care bugetul european ar rămâne fără banii Marii Britanii.
Și aici discuțiile sunt în contradictoriu, căci oficialii europeni estimează factura Brexitului la cel puțin 60 de miliarde de euro. Alții înaintează ca sumă 100 de miliarde, în funcție de cum sunt calculate și garanțiile oferite de către Marea Britanie pentru Banca Europeană de Investiții (BEI).
Or, britanicii nici nu vor să audă de astfel de sume uriașe, cuantumul fondurilor trimise către Bruxelles an de an fiind un argument în favoarea celor care au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană.
Nu este clar nici ce a vrut să spună premierul britanic Theresa May când a cerut o perioadă de tranziție de doi ani după 2019, când teoretic Regatul Unit va părăsi UE.
Granița cu Irlanda
În fine, granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord reprezintă o altă piedică în calea negocierilor. Odată ieșită din spațiul comunitar, Irlanda și Marea Britanie ar trebui să treacă la controale vamale pentru că libera circulație a mărfurilor și persoanelor nu se mai aplică.
Numai că Irlanda de Nord a cunoscut zeci de ani de violențe și atentate între catolicii irlandezi și unioniștii protestanți, iar UE vrea să evite o escaladare a tensiunilor.
O soluție ar fi ca trecerea din Irlanda în Irlanda de Nord să se facă la fel ca până acum, însă asta înseamnă că mărfurile expediate din insulă către Marea Britanie sau Europa să fie inspectate în porturile sau aeroporturile unde ajung prima oară.
Numai că nu este clar cum va putea Marea Britanie să blocheze intrarea cetățenilor europeni care vin prin Irlanda.