#salvatipipera | În cât timp se va bloca total Pipera Sud. ANALIZĂ ProInfrastructura

Soluții pentru reducerea congestiei pe infrastructura rutieră în Pipera și zona București Nord

Pipera și zona București Nord suferă puternic din cauza traficului rutier infernal și a infrastructurii de transport public deficitară. Este evident, și nu doar pentru cei care trăiesc și lucrează aici. Mai mult, situația se va înrăutăți. Recent, dezvoltatorii imobiliari au anunțat investiții de un miliard de euro în cluster-ul Floreasca-Barbu Văcărescu, iar autoritățile locale pur și simplu par depășite de situație.

Din ce în ce mai rău. Vine autostrada!

Segmentul de 6,5 km al Autostrăzii A3, între Șoseaua Petricani și DNCB (Centura București) este, în acest moment, la un stadiu de execuție în jur de 72%. În funcție de bugetul alocat și de mobilizarea constructorului, estimăm că, la sfârșitul trimestrului III 2018, acest scurt tronson va fi inaugurat. Asta înseamnă că autostrada va atrage zilnic trafic suplimentar din sudul, estul, centrul și chiar vestul Capitalei și mai ales în weekend, când bucureștenii vor dori să meargă la munte pe A3, nu pe DN1.

Lărgirea Șoselei Fabrica de Glucoză devine astfel imperativă și urgentă. În ciuda promisiunilor administrației, lucrările nu vor fi începute prea curând. Deși, teoretic, proiectarea este gata, contractul precizează un termen de 13 luni pentru execuția în teren. Nu avem însă autorizație de construire și este foarte probabil să fie probleme cu relocările de utilități. Costul acestei investiții este de aproximativ 10 milioane de euro, iar pentru acest an, suma alocată este sub 50% din costul total. Realist vorbind, ar trebui să ne considerăm norocoși dacă șantierul va fi gata până la finalul anului 2019.

Există o soluție minune?

Nu există și nu va exista o soluție unică, magică, una care să rezolve toate problemele de transport în zona de nord. Răspunsul la aceste provocări majore este o combinație între un transport public civilizat, la standarde europene, și o infrastructură rutieră care să permită fluxuri de trafic ridicate.

Ideea de bază este oferirea de alternative civilizate pentru cei care trăiesc și/sau lucrează în Floreasca-Aviației-Barbu Văcărescu și Pipera-Voluntari. Avem nevoie de un transport în comun cât mai civilizat și eficient: număr de conexiuni cât mai mare (între liniile de tramvai, metrou și traseele de autobuze), material rulant nou și/sau modernizat (licitațiile pentru achiziția de tramvaie și autobuze trenează sau sunt complet blocate), timpi de succedare cât mai mici și fără întârzieri (majore). Călătorii trebuie să se poată baza pe promptitudinea, confortul și accesibilitatea transportului în comun. Doar așa vor fi tentați să își lase mașina personală în parcare și să meargă la serviciu cu tramvaiul, metroul sau autobuzul.

Totuși, chiar dacă mâine am avea un transport public de o calitate ireproșabilă, vor fi persoane care vor alege să folosească în continuare autoturismul. Așa se întâmplă și la Paris, Roma sau Londra. Unii dintre noi pur și simplu nu renunță la mașina personală, din numeroase motive pe care nici nu are rost să le discutăm sau să încercăm să le schimbăm. Astfel că este nevoie, indiferent cât de bun ar fi transportul public, să gândim opțiuni pentru un trafic rutier cât mai fluent.

Apocalipsa rutieră de peste 7-10 ani

Începând cu finalul anului 2025, avem șanse să circulăm pe noi segmente din noua Autostradă A7, pe coridorul Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău. Această nouă autostradă va degreva DN2 Voluntari-Urziceni-Buzău de cea mai mare parte din trafic. Astfel că, începând din 2025, traficul care intră în București prin Afumați și apoi prin Șoseaua Colentina se va redirecționa către A3 Ploiești-București și, implicit, va intra în Capitală pe A3, prin nodurile Popasului, Gherghiței și Petricani. A7 nu va intra direct în București, ci va intersecta A3 lângă Dumbrava, în apropiere de Ploiești.

Deși pare un orizont de timp îndepărtat, Primăria Municipiului București a demonstrat că nu are capacitatea administrativă de a rezolva la timp problemele infrastructurii rutiere din Capitală. Un pasaj rutier, deși în esență poate părea simplu de pregătit și executat, implică un efort birocratic și tehnic considerabil. Astfel că 7-10 ani trec foarte repede când vine vorba de pregătirea (licitații, întocmirea de studii de fezabilitate, exproprieri, relocări utilități și multe alte aspecte birocratice) și execuția (bugetare, probleme tehnice, blocaje neprevăzute în fazele preliminare și altele) investițiilor de infrastructură rutieră urbană.

Cu alte cuvinte, ACUM trebuie să planificăm și să începem pregătirea temeinică a acestor proiecte, pentru a nu risca o sufocare completă a traficului rutier din zona Pipera-Voluntari peste 7-10 ani.

 „Quick wins” pe termen scurt

Să revenim din viitorul îndepărtat la ceea ce putem schimba acum sau în perioada imediat următoare.

Un sistem de management al traficului bine pus la punct poate face mici minuni. Semafoarele „inteligente”, sincronizate pe mai multe intersecții (chiar pe kilometri întregi), timpii de tranzit modificați în funcție de fluxurile de trafic (dimineața și seara) și un centru de traffic management modern sunt soluții la îndemână. În plus, primăriile (ajutate de Poliția Rutieră și de experți) pot reconfigura fluxurile de trafic pe străzile adiacente marilor bulevarde, de exemplu prin impunerea de sensuri unice.

Credem că și șoferii trebuie să își schimbe mentalitatea. Disciplina în trafic, evitarea blocării intersecțiilor și renunțarea la parcarea „like a boss”, pe avarii, fix acolo unde ai treabă, sunt doar trei exemple pe care toți le putem pune în aplicare imediat. Și pietonii pot să învețe disciplina traversării numai prin locuri permise, în primul rând pentru siguranța lor. Tot relativ simplu și rapid se pot construi pasarele pietonale în zonele intens traversate de pietoni și apoi, evident, trebuie desființate trecerile de pietoni și implementate măsuri pentru blocarea accesului pietonilor pe carosabil.

Modernizarea infrastructurii de tramvai (liniile 5, 16 și 36) și delimitarea acesteia de traficul auto sunt imperativ necesare și pot fi făcute fără mari investiții. În plus, PMB trebuie să urgenteze procedurile de achiziție de material rulant nou (tramvaie, autobuze), iar STB (Societatea de Transport București, fosta RATB) trebuie să asigure frecvențe crescute, conexiuni intermodale (cu metroul) bune și întreținerea și modernizarea parcului de vehicule existent.

Lărgirea Șoselei Fabrica de Glucoză (care include modernizarea intersecțiilor cu Barbu Văcărescu și Calea Floreasca) este absolut necesară și trebuie urgentată mai ales, așa cum am explicat, în contextul în care Autostrada A3 va fi inaugurată în 2018.

Recomandări

Ideile care să-l convingă pe Donald Trump să sprijine „planul de victorie” al Ucrainei asupra Rusiei: „Lingușiri, profituri, pace”

Proiecte urgente acum, dar realist implementate abia peste ani 

Deși aproape toate proiectele de care vom aminti mai jos sunt necesare imediat, realist vorbind, ele nu vor putea deveni realitate decât pe termen mediu, în următorii 4-5 ani (și asta dacă autoritățile se vor concentra serios pe deblocarea și implementarea lor).

Prelungirea Magistralei M2 de metrou cu minimum două stații (rond OMV-MOL și zona intersecției Bd. Pipera cu Str. Erou Iancu Nicolae) ar trebui să devină o prioritate absolută pentru Metrorex. De fapt, ideal ar fi ca M2 să ajungă până în DNCB unde să avem și park&ride pentru cei care vin din provincie (conexiune cu Autostrada A3) sau cei care locuiesc în zona metropolitană de nord (Tunari, Ștefănești și alte localități din Ilfov-Nord). Șoferii își pot lăsa mașinile aici și pot circula în oraș cu metroul. Extinderea M2 în zona metropolitană, în mod evident, este un proiect pe termen lung.

Pe termen mediu (următorii 3-5 ani), autoritățile locale trebuie neapărat să implementeze pasaje rutiere în două puncte critice: Petricani-Magistrala CF M800 (pasaj subteran sau suprateran, inclusiv reconfigurarea intersecției Petricani-Dimitrie Pompeiu) și Tei-Doamna Ghica pe inelul rutier median (reconfigurare intersecții la sol și pasaje supraterane).

Evitarea „apocalipsei” pe termen lung

Într-o lume ideală și într-un oraș care dorește să se dezvolte accelerat fără să se blocheze în trafic, următoarele proiecte ar deveni priorități pentru administrația locală. În realitate, la modul realist vorbind, ele vor fi implementate greu și foarte greu, pe termen lung, într-o perioadă de 5 până la 10 ani.

Dacă vorbim strict de infrastructura rutieră, avem numeroase zone critice și coridoare de trafic care trebuie îmbunătățite. Avem nevoie de pasaje și intersecții denivelate, reconfigurate în aceste puncte: Petricani-Fabrica de Glucoză-Autostrada A3 (intersecție care acum este proiectată la nivel, în X), Fundeni-Gherghiței-Andronache-Colentina (intersecție deja foarte complicată care se va aglomera puternic după ce traficul pe relația București-Moldova se va muta pe A7/A3) și Rond MOL/OMV-Pipera-Emil Racoviță (și aici este nevoie de o regândire totală a intersecției și denivelarea fluxurilor rutiere).

Un alt proiect important este un nou bulevard lipit de Magistrala M800 (de-o parte și de alta a căii ferate) care să facă legătura între Șos. Pipera și Str. Petricani, exact la limita administrativă dintre București și Pipera/Voluntari.

Având în vedere investițiile realizate în zona Pipera-Aviației-Floreasca-Barbu Văcărescu, dar și cele anunțate de marii dezvoltatori imobiliari, ținând cont de noile autostrăzi (A3 și A7) și de presiunea imensă pusă deja pe infrastructura rutieră și de transport public, credem că este absolut necesar ca autoritățile să se mobilizeze pentru a rezolva problemele măcar parțial și a ține sub control situația. În caz contrar, în următorii 5-7 ani, tot acest district de business riscă să devină nefuncțional.

Ionuț Ciurea, director executiv Asociația Pro Infrastructura

Cine este Asociația Pro Infrastructura

Asociația Pro Infrastructura (API) este cea mai importantă organizație nonprofit din România care monitorizează proiectele majore de infrastructură de transport (infrastructură rutieră, feroviară, metrou și aviație) prin filmări aeriene, luări de poziții, interviuri în presa centrală și locală, dezbateri și proiecte educaționale.

Susținerea și promovarea dezvoltarii infrastructurii de transport este misiunea pricipală a Asociației, iar unul din scopurile centrale este de a transparentiza felul în care se implementează principalele proiecte de investiții în infrastructura de transport. Membrii API sunt observatori în Comitetul de Monitorizare pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (CM POIM) și membri cu drept de vot în Sub-Comitetul Sectorial Transport (SCST).

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

Campania #salvatipipera este o inițiativă a cotidianului Libertatea, susținută de Trustul de Presă Ringier România.

Trimite-ne imagini și videoclipuri la numărul de WhatsApp +40 0729.729.000 sau scrie-ne despre cum crezi tu că ar trebui salvată Pipera la adresa de e-mail salvatipipera@libertatea.ro

Urmărește grupul de Facebook #salvatipipera și povestește-ne cum îți este afectată viața de zi cu zi din cauza nepăsării autorităților.

Urmărește-ne pe Google News