RAPORT/Strategia de promovare a turismului e de pe vremea lui Ceaușescu. Oferte neatractive și necompetitive pe piața internațională

Când a venit vorba de promovarea României la târguri internaționale sau diferite evenimente de profil, statul, prin Autoritatea Națională pentru Turism (ANT), a supraevaluat costurile pentru diferite produse și servicii astfel încât cine a fost furnizorul acestora a avut de câștigat de ordinul milioanelor de lei, potrivit ultimului Raport al Curții de Conturi.

În Plus, România trebuia să aibă un Master Plan legat, printre altele, de protejarea turiștilor, încă de când a intrat în UE, dar nimănui nu i-a păsat de acest lucru, fapt care a dus la trei falimente răsunătoare ce au lăsat fără bani și fără vacanțe mii de turiști români.

Am promovat turismul pe strategia lui Ceaușescu

De mai bine de 30 de ani, țara noastră nu a avut nici o strategie de promovare a turismului local, nici una bătută în cuie și a mers din inerție pe promovarea care se făcea încă de pe vremea lui Ceaușescu. Acest fapt este reflectat și în concluziile la care au ajuns cei de la Curtea de Conturi.

„Anterior anului 1989, România a reprezentat o destinație turistică importantă pentru piața est-europeană, fiind promovate cu precădere produsele turistice de litoral și balneare, programele și circuitele culturale, precum și mânăstirile din nordul Moldovei și din Bucovina. În timp, oferta turistică românească nu s-a adaptat schimbărilor și nu și-a valorificat potențialul, devenind neatractivă și necompetitivă pe piața internațională”, se arată în Raportul Curții de Conturi pe 2016.

Recomandări

În Gaza, eliminarea lui Sinwar nu aduce decât mai multă moarte

Potrivit concluziilor din raport, sectorul turismului poate avea un impact real asupra economiei naționale, însă fără implicarea tuturor factorilor decidenți, atât din domeniul turismului, cât și din sectoarele adiacente care participă în mod indirect la dezvoltarea acestui sector și fără stabilirea unor strategii și politici comune între aceste sectoare, nu se poate realiza performanță în acest domeniu.

Turiștii păgubiți și cu lăsați fără vacanțe, cu girul statului

În scopul protecției turiștilor, oferirii, comercializării serviciilor și a pachetelor de servicii turistice, precum și al creării de produse turistice pe teritoriul României, în perioada auditată s-au aflat în derulare 3.236 de licențe de turism acordate agențiilor de turism.

„La nivelul ANT nu a existat o evidență a polițelor de asigurare încheiate de agențiile de turism posesoare de licență în turism. Este de notorietate faptul că, în anul 2016, două importante agenții de turism (Genius Travel SRL – Dosar nr. 31700/3/2016 și Mareea Comtur SRL – Dosar nr. 4272/97/2016) au solicitat instanțelor de judecată deschiderea procedurilor de insolvență, mii de turiști fiind puși în pericol de a-și pierde sumele de bani achitate pentru pachetele turistice”, se mai arată în raport.

Recomandări

Românii care au furat șapte capodopere din Olanda nu apar în documentarul despre ei: „Am vrut să am hoții în film, dar au cerut mulți bani” | VIDEO

Din punct de vedere al existenței unor strategii în turism delegații Curții de Conturi constatat faptul că, atât anterior, cât și în timpul perioadei auditate, ANT nu a elaborat și nu a supus aprobării Guvernului României o Strategie de dezvoltare a turismului pe termen mediu și lung.

Master Plan, neaprobat de mai bine de 10 ani

În anul 2007, Guvernul României a stabilit că este necesară elaborarea unui Master Plan al dezvoltării turismului pentru a pune bazele implementării unei abordări durabile a dezvoltării turismului din România.

„Astfel, a fost elaborat Master Planul pentru turismul național al României 2007-2026, care, până la data finalizării misiunii de audit, nu a fost aprobat printr-o hotărâre de Guvern”, spun oficialii Curții de Conturi.

De asmenea, aceștia au mai constatat că, deși ANT are atribuții în gestionarea patrimoniului turistic în ceea ce privește atestarea, evidențierea și monitorizarea valorificării și protejării patrimoniului turistic, nu se cunoaște patrimoniul turistic al României, pentru că ANT nu a întocmit metodologia de înscriere, atestare și criteriile de evidențiere a patrimoniului turistic și, implicit, nu a emis certificate de atestare a acestuia.

Banii de promovare, cheltuiți ineficient

Recomandări

Bogdan Suceavă, romancierul român care predă matematică la universitate în California: „Vreme de 22 de ani am venit și vin cu drag la muncă” | Interviu

Referitor la finanțarea activităților desfășurate de ANT, în perioada 2013-2015 au fost alocate fonduri de 112,2 milioane de lei (reprezentând 0,03% din cheltuielile totale aprobate prin Legea bugetului de stat) pentru derularea a două Programe (Programul multianual de marketing și promovare turistică și Programul multianual de dezvoltare a destinațiilor, formelor și produselor turistice).

Pentru acestea au fost efectuate plăți de 89,65 milioane lei, rezultând un grad de execuție de aproximativ 80%. Din aceștia bani, aproape 29 de milioane de lei au fost cheltuiți pentru organizarea și participarea la manifestări expoziționale interne/externe. Alte aproape 26 de milioane au fost date pe promovarea turismului prin campanii TV, radio și on-line și încă aproximativ 16 milioane de lei pentru organizarea de evenimente și misiuni.

ANT a plătit bani grei pentru organizări și decoruri

Raportat la modul în care au fost organizate acțiunile de promovare a turismului românesc în cadrul manifestărilor expoziționale, din analiza tarifelor practicate de operatorii economici care amenajează și decorează standurile naționale la manifestările expoziționale s-a constatat acceptarea de către ANT a unor tarife supraevaluate.

„Dacă ANT a alocat un buget mai mare pentru organizarea unei manifestări, operatorii au majorat prețurile produselor/serviciilor în funcție de buget, fără a avea o justificare economică. Concluzia este că tarifele sunt stabilite în funcție de bugetul alocat de ANT, și nu pe baza costurilor reale. Așadar, sumele destinate activității de promovare a turismului românesc prin participarea ANT la diverse târguri de turism organizate în afara țării nu au fost utilizate în mod eficient”, se mai arată în raport.

Delegații Curții de Conturi își argumentează spusele afirmând că, în unele situații, achiziția de servicii privind amenajarea/dotarea standurilor expoziționale s-a realizat la prețuri supraevaluate.

De asemenea, în cazul achizițiilor de materiale promoționale, decontarea s-a realizat fără documente justificative.

„În ceea ce privește alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru realizarea unor acțiuni de promovare și publicitate cu rol de creștere a notorietății destinațiilor și produselor turistice românești prin intermediul unor personalități recunoscute la nivel național și internațional din diferite domenii de activitate, se remarcă ineficiența alocării de fonduri, unele proiecte inițiate de ANT, ce urmau a fi finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, neatingându-și scopul”, spun oficialii CC.

Bani aruncați pe hârtii

Referitor la materialele de promovare ale turismului național s-a remarcat existența unor stocuri de materiale fără mișcare cu o vechime mai mare de trei ani, în valoare de 4.67 milioane lei, constând, în principal, în hărți, broșuri și albume.

O parte dintre acestea fie au fost recepționate cu greșeli de editare, fie informația cuprinsă în cadrul lor și-a pierdut actualitatea.

În cazul proiectelor de investiții în turism, prin HG nr. 1762/2006 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, s-au alocat 20,6 milioane de lei pentru realizarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice.

„Deși au trecut aproximativ 10 ani de la data aprobării actului normativ, pentru șase obiective de investiții (16,6%) nu au fost realizate studiile de fezabilitate și proiectele tehnice”, spune raportul.

Prin HG nr. 120/2010 s-au aprobat 186 de proiecte de investiții în turism.

S-a ajuns la concluzia că instituțiile abilitate au fost interesate mai mult de aprobarea de noi obiective de investiții și mai puțin de continuarea și finalizarea celor aprobate/începute anterior.

Astfel că, la data finalizării raportului de audit, 118 proiecte de investiții în turism, reprezentând cca 63% din totalul de 186 de proiecte aprobate prin hotărârile de Guvern emise anterior, nu au fost începute, autoritățile publice locale cărora le-au fost repartizate neluând nicio măsură pentru realizarea acestora.

Recomandările Curții de Conturi

Acesta este cel mai recent raport, cel din 2016, iar autoritățile nu spun nimic legat de remedierea problemelor descoperite, ci doar oferă soluții generale, pentru că în privința abuzurilor, nici o altă instituție nu s-a sesizat.

Cu atât mai mult cu cât, din 2017, România are minister de turism de sine stătător,  luând oarecum locul Autorității Naționale pentru Turism, toate aceste nereguli au rpmas fără răspuns.

Și pentru că spuneam de recomandările CC, instituția recomandă elaborarea și implementarea unor proceduri operaționale privind modul de stabilire a valorii estimate a contractelor de servicii de amenajare standuri expoziționale și a unor proceduri operaționale privind modul de decontare a materialelor și obiectelor promoționale care sunt distribuite la manifestările expoziționale de turism.

Curtea de Conturi mai cere și luarea de măsuri, în limita competențelor stabilite prin actele normative, care să conducă la crearea cadrului legal privind stabilirea cheltuielilor eligibile ce pot fi efectuate pentru realizarea acțiunilor de promovare și publicitate cu rol în creșterea notorietății destinațiilor și produselor turistice românești prin intermediul unor personalități recunoscute la nivel național și internațional, din diferite domenii de activitate.

Citește și:

REPORTAJ/Turnul de control naval, oamenii cu ochi de șoim care salvează sute de vieți anual – VIDEO

Urmărește-ne pe Google News