Studiu: măsurile luate de Facebook împotriva știrilor false nu funcționează. Fiecare rămâne în bula lui

Facebook folosește acum fact-checkers, redactori specializați care marchează știrile false. Mai exact, la fiecare știre de acest gen apare o caracterizare de genul ”disputată de către verificatori terți”.

Numai că această marcare este cam degeaba. Potrivit studiului, numai 3,7% dintre participanți au fost mai susceptibili să își corecteze judecățile și să considere false știrile false.

Pe de altă parte, cercetătorii au constatat, în special în cazul suporterilor lui Donald Trump și a tinerilor sub 26 de ani, că marcarea poveștilor respective drept știri false face ca aceștia să creadă știrile false neverificate.

Dezinformări pe bandă

Acest lucru vine din cauză că volumul de dezinformări care curg pe social media face imposibil ca organizațiile care verifică știrile respective să verifice fiecare astfel de poveste. Facebook s-a aliat cu mai multe organizații pentru marcarea știrilor false, între care Politifact, FactCheck.org și Snopes.com.

Marcarea unor dintre știrile false ii face pe suporterii lui Trump sau pe tineri să creadă mai mult orice știre nemarcată, potrivit psihologilor David Rand and Gordon Pennycook.

”Cred că rezultatele fac chiar neclar faptul că programul ar fi pozitiv”, a spus Rand.

Recomandări

Cum să eviți țepe imobiliare de tip Nordis. Specialist: la masa credală, șansele de recuperare a banilor sunt mici

Prezența știrilor false pe social media, inclusiv știri realizate deliberat pentru a discredita anumiți candidați, a crescut îngrijorările în timpul campaniei electorale din 2016 din SUA.

Scandalul implicării Rusiei

De altfel, Facebook a recunoscut zilele trecute că sute de conturi și pagini false din Rusia au cumpărat reclame politice în campania de anul trecut.

Una dintre ”celebrele” povești false care rulau anul trecut pe Facebook era relatarea că Hillary Clinton derula alături de alți oficiali o rețea de pedofilie-prostituție de lux. Această știre falsă a făcut ca un bărbat din Carolina de Nord să tragă focuri de armă într-o pizzerie din Washington.

Verificarea salvatoare

Verificarea știrilor de către profesioniști a fost văzută ca o soluție salvatoare de către Facebook. Deși gigantul susține că lupta împotriva știrilor false are efecte, compania frustrează verificatorii independenți din cauză că nu le prezintă datele concrete.

Studiul a fost realizat pe 7.500 de oameni. În cadrul sondajului a fost constiuit un grup de control, cu 24 de știri mixte, dintre care 12 adevărate și 12 false. Acest grup a judecat corect în 59,2% dintre cazuri adevărate și au crezut drept autentice poveștile false în 18,5% din cazuri.

Recomandări

LIVETEXT Alegeri prezidențiale și referendum în Republica Moldova. Mesaje false legate de UE trimise pe WhatsApp și alte platforme

Psihologii au repetat experimentul și cu alte grupuri, numai că 6 din cele 12 știri false au fost marcate ca fiind ”disputate”.

Rezultate dezamăgitoare

Grupul suporterilor lui Trump a a crezut 18,5% dintre știrile false și 58,3% din poveștile reale ca fiind autentice.

Marcarea știrilor ca fiind disputate a făcut grupul doar cu 2,9% mai susceptibil de a judeca o știre ”disputată” drept falsă, dar și cu 1,8% mai mult să creadă ca adevărate știrile false nemarcate.

Suporterii lui Clinton au început cu 18,5% știri false și 60% autenticitate în cazul celor reale. Adăugarea de stegulețe i-a făcut cu 4,3% mai susceptibili să corecteze știrile false.

O parte a diferențelor dintre suporterii lui Trump și Clinton ar veni din atitudinea față de Rusia, potrivit lui Rand.

Tinerii nu mai cred în presă

Întrebând participanții în ce măsură cred verificatorii externi pe o scală de la 1 la 5, suporterii lui Clinton erau la 3,1, pe când cei ai lui Trump la doar 2,4.

Cea mai mare surpriză a studiului o constituie intervalul de vârstă 18-25. În fapt, psihologii nici măcar nu au spart studiul pe categorii de vârstă până când nu a făcut asta un program de inteligență artificială.

În grupul de control, tinerii au crezut 21,1% dintre știrile false și 57,1% din cele adevărate.

Recomandări

Bogdan Suceavă, romancierul român care predă matematică la universitate în California: „Vreme de 22 de ani am venit și vin cu drag la muncă” | Interviu

Existența marcajelor i-a făcut pe tineri cu 3,1% mai susceptibili să creadă drept false materialele disputate, dar și cu 4,4% mai probabil să le creadă adevărate pe cele nemarcate dar care erau totuși false.

”Pentru oamenii care se bazează cel mai mult pe rețelele de socializare ca să își ia informațiile, avertismentele nu fac nimic (să îi ajute), iar acest lucru este un mare regres”, spune Rand. Acesta spune că una dintre cauze ar fi declinul încrederii în mass-media.

În momentul în care o știre falsă este marcată ca atare, Facebook o face mai puțin vizibilă, blocând astfel împrăștierea acesteie pe rețea.

Cercetătorii spun, însă, că la final orice procent de trecere spre știrile adevărate este un rezultat pozitiv.

Urmărește-ne pe Google News