„Prima tendinţă pe care am remarcat-o a fost că discuţia este foarte concentrată pe risipa alimentară sau pe risipa de alimente din lanţul de retail. În România, nu ştiu sigur cifrele, dar îmi aduc aminte ca ordin de mărime că undeva la 60% din risipa alimentară de întâmplă la domiciliu, nu în retail. Aceasta este o altfel de problemă. Este o problemă dacă vreţi de educaţie, este desigur şi o problemă vizavi de ce se oferă şi vizavi de ce se cumpără versus nevoile reale de a cumpăra”, a declarat Pop.
În România, cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei (49%). Acestea sunt urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de retail (7%), de sectorul alimentaţiei publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%).
La noi, alimentele care sunt aruncate cel mai des sunt mâncărurile gătite, în procent de 25%, produsele de panificație, o cincime din total, legumele, tot o cincime și fructele, 16%.
Potrivit oficialului de la Mediu, nu există o potrivire perfectă a nevoii alimentare cu cea a alimentelor care se risipesc, el afirmând că este foarte ieftin să arunci alimente, deoarece este un act gratuit.
Motivul pentru care românii aruncă atât de multă mâncare la gunoi ține de degradarea rapidă (26%). Pe de altă parte 21% spun că estimează greşit cantitatea de alimente care se consumă la o masă, în timp ce 14% recunosc că fac cumpărături în exces, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).