Compania chineză a pledat vinovată anul trecut într-un tribunal din Texas la acuzațiile de conspirație pentru a vinde echipamente tehnologice americane în Iran. A plătit o amendă de 890 de milioane de dolari, care poate fi sportită cu încă 300 de milioane de dolari.
Ca parte a acordului, ZTE trebuia să demită 4 directori și să aplice sancțiuni către 35 de angajați implicați în evitarea embargoului către Iran.
Dar grupul chinez a recunoscut în luna martie că a demis cei 4 șefi, dar nu a pedepsit cei 35 de angajați.
Mai exact, ZTE ar fi mințit reprezentanții Departamentului Comerțului din SUA. De aici și pedeapsa.
ZTE produce echipamente telecom și, mai nou, și smartphone-uri. Acestea din urmă se găsesc chiar și în România.
În urma sancțiunilor, ZTE nu va mai putea cumpăra procesoare Qualcomm din SUA pentru smartphone-urile sale Android, ceea ce ar fi un plus pentru rivala taiwaneză MediaTek. De asemenea, nu va mai putea achiziționa nici orice alt semiconductor produs în SUA.
Ministerul Industriei Aerospațiale din China
ZTE își are sediul în Shenzen și își are originea în Ministerul Industiei Aerospațiale din China, fiind înființată în 1985 de un grup de investitori asociați cu această instituție.
Și acum, Academia Chineză de Tehnologie Electrică Aerospațială este acționar indirect al ZTE. Principalul acționar al ZTE este ZTE Holdings, care are 31% din acțiuni.
În cadrul acesteia, două entități de stat – Xian Microelectronics (34%), Aerospace Guangyu (17%) – dețin 51% din total. Ceea ce face ca ZTE să fie considerată ”companie de stat”, deși acționariatul este public-privat.
Al treilea acționar al acesteia, Zhongxing WXT – care are 49% din acțiuni – este deținut de către un grup de investitori privați, din care Hou Weigui, fondatorul ZTE, are 18%, potrivit Universității americane Columbia.
SUA, la cuțite cu China
Autoritățile americane au demarat recent o adevărată ”cruciadă” împotriva grupurilor chineze de IT, acestea fiind văzute ca interpuse ale Guvernului de la Beijing, care caută să cumpere tehnologii de top.
SUA au avertizat recent populația și companiile americane să nu mai cumpere echipamente Huawei și ZTE (Huawei are ca fondator un fost militar din cadrul Armatei Chineze).
De asemenea, SUA au blocat achiziția serviciului de transfer de bani Money Gram de către Alibaba, ca și preluarea Qualcomm de către Broadcom, pe motiv se siguranță națională.