VIDEO/ Doi români au studiat în Anglia, dar s-au întors în țară cu aplicaţia de plătit facturi la electricitate, gaze, telefonie cu un singur cont

Adrian Cighi şi Alexandru Popescu sunt co-fondatorii PAGO. Numele vine de la  Pay (n.r. – plăteşte) şi Go (n.r.- du-te). Cei doi au început să lucreze la aplicaţie în februarie 2016, iar în noiembrie acelaşi an a fost anunţată public. Ulterior, discuţiile cu furnizorii de servicii şi utilităţi au durat şase luni.

„Era o idee despre care discutam din când în când. În 2015, aproape 85% dintre plăţile pentru facturi se făceau cash. Ceea ce însemna câteva ore pe lună petrecute la ghişeu”, a povestit, la Interviurile Libertatea LIVE, Adrian Cighi, co-fondator PAGO.

Acum, aplicaţia are 130.000 de descărcări, iar explicaţia pentru acest succes este simplă.

„Aplicaţia noastră aduce toate aceste conturi într-o aplicaţie, unde sunt conectate o singură dată. Practic, ulterior poţi să uiţi detaliile de înregistrare de pe celelalte site-uri. După care noi, în fiecare lună, aducem automat facturile de plată de la toţi furnizorii conectaţi. Se pot vedea toate facturile într-un singur ecran, în ordinea scadenţei, cu valoarea de plată, data scadenţei şi factura în format electronic. După care poţi să plăteşti una câte una sau toate cu o singură confirmare”, explicăAdrian Cighi.

Cât de sigură este aplicaţia

În spatele ecranului telefonului sau tabletei există o infrastructură de securitate bine pusă la punct, susţin dezvoltatorii. Totul este criptat, iar informaţiile cu privire la cardul bancar folosit la plata facturilor nu sunt stocate pe calculatoarele lor.

“Am lucrat foarte mult înainte să lansăm aplicaţia la partea de securitate, procese, la modul cum sunt păstrate informaţii. Până acum, nu am avut niciun incident cu carduri, cu scurgeri de informaţii şi aşa mai departe. Totul se păstrează criptat. Ceea ce înseamnă că, în cazul unui acces neautorizat, informaţiile nu se văd. Se folosesc chei de criptare foarte dezvoltate. Informaţii despre carduri şi informaţiile de plată nu se păstrează la noi. Informaţiile sunt introduse direct pe serverul procesatorului nostru de plăţi. Datele de card nu le vedem niciodată. În momentul tranzacţiei, noi primim un cod, aferent fiecărui card şi cu acel cod comunicăm cu procesatorul nostru de plăţi. Datele de pe card noi nu le vedem niciodată şi nici nu le comunicăm între noi. Avem şi proceduri stabilite pentru a verifica în timp real ce se întâmplă cu aplicaţia”, continuă Cighi.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

De unde se susţine afacerea PAGO

Aplicaţia este gratuită pentru utilizatori şi nu are comisioane ascunse.

„Noi primim comisioane de la furnizori de utilităţi ale căror facturi se plătesc prin aplicaţie, de la operatorii de telecom pentru încărcările de credit şi de la companiile de asigurări pentru asigurările care se vând prin aplicaţie. Suma plătită prin PAGO nu ajunge la noi, nu ajunge într-un cont al nostru. Ajunge într-un cont colector pentru plăţile de facturi al băncii cu care lucrăm. După care, printr-o procedură stabilită cu fiecare furnizor, de câteva ori pe zi, se trimit confirmările şi sumele plătite”, mai spune co-fondatorul.

Taxe şi impozite prin PAGO

Aplicaţia românească de plătit facturi este în continuă dezvoltare. Următorul pas îl reprezinte interconectivitatea cu sistemele informatice ale statului.

„Recent, a apărut o iniţiativă din partea celor care au dezvoltat ghişeu.ro, unde poţi să îţi plăteşti impozite şi taxe locale, plăţi către ANAF, amenzi de circulaţie şi aşa mai departe. Se dezvoltă, în acest moment, o soluţie tehnică prin care vom putea să oferim şi noi, prin PAGO, posibilitatea de a vedea ce este de plată ghişeul.ro şi să poţi plăti prin aplicaţie. Perspectiva de integrare cu ghişeul.ro anul acesta există. Echipa, în acest moment, are 16 persoane”,  mai spune Adrian Cighi.

În prezent, prin aplicaţia PAGO se pot achita facturile emise de 71 de furnizori. Printre aceştia se numără furnizorii tradiţionali de energie electrică, gaze, internet şi telefonie, dar şi companii de termoficare locale, companii de distribuţie a apei potabile sau firme de salubritate.

CITEŞTE ŞI:

„Bărbatul în alb” și drepturile omului, în Parlament. Ce spun deputații despre violențele de la miting: „Nu știu, nu am văzut, nu sunt la curent”

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

REPORTAJ: Arta din fân! Un deal întreg din Bucovina „a invadat” Muzeul de Artă din Timișoara: „Am vrut ca vegetalul să inunde spațiul nostru cotidian”

Urmărește-ne pe Google News